1116 - 18 februarie 2019 - ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ

 

Întâlnire Klaus Iohannis - vicepreşedintele american Mike Pence, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen
Iohannis a reiterat, la întâlnirea cu Pence, angajamentul României pentru consolidarea Parteneriatului strategic şi întărirea relaţiei transatlantice.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi înalţi oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului strategic România - SUA şi posibilităţile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică şi cea de apărare.
Administraţia Prezidenţială precizează că vicepreşedintele Statelor Unite şi-a exprimat aprecierea faţă de modul în care Klaus Iohannis susţine Parteneriatul cu SUA, subliniind totodată excelenta relaţie pe care preşedintele României o are cu omologul său american, Donald Trump.
Vicepreşedintele SUA a mulţumit pentru decizia recentă a preşedintelui Klaus Iohannis de recunoaştere a lui Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei.
Cei doi înalţi oficiali au mai abordat, conform Administraţiei Prezidenţiale, şi alte teme de actualitate internaţională.
În marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, şeful statului român s-a mai întâlnit cu liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, temele de discuţie s-au axat pe principalele provocări de pe agenda Preşedinţiei române la Consiliul UE, precum şi pe viitoarele alegeri europarlamentare din luna mai a acestui an.
"Preşedintele României a asigurat că ţara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală şi incluzivă, acţionând ca mediator imparţial", arată Administraţia Prezidenţială, care menţionează că cei doi oficiali au fost de acord că alegerile pentru Parlamentul European au o importanţă foarte mare pentru viitorul Uniunii.
Discuţiile au vizat şi obiectivele Summitului informal de la Sibiu, din 9 mai, cei doi interlocutori subliniind caracterul esenţial al politicii de coeziune şi al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.
Şeful statului român a avut sâmbătă întrevederi bilaterale şi cu negociatorul-şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, cu preşedintele American Jewish Committee, David Harris, şi cu premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic.

Iohannis, la Conferinţa de Securitate de la Munchen: Dragi prieteni, dragi aliaţi, să avem grijă de Flancul Estic!
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că situaţia din regiunea Mării Negre este una complicată, context în care a transmis că Flancul Estic trebuie tratat într-o manieră serioasă şi unitară.
"Dragi prieteni, dragi aliaţi, să avem grijă de Flancul Estic! Asta nu înseamnă că neglijăm Flancul Sudic sau alte regiuni unde NATO trebuie să fie prezentă, dar Flancul Estic este o situaţie specială şi cred că, dacă vrem să facem ceva în direcţia bună, trebuie să avem grijă să tratăm Flancul Estic într-o manieră serioasă şi unitară, nu ar trebui să credem că împărţirea Flancului în Nord şi Sud ne aduce un avantaj. Este un singur Flanc Estic, are problemele sale specifice şi România se află pe Flancul Estic şi de aceea suntem interesaţi de toate proiectele şi evoluţiile. Dacă vorbim în NATO despre descurajare este ceva ce în mod evident avem nevoie pe Flancul Estic", a afirmat şeful statului, la sesiunea de întrebări şi răspunsuri de la Conferinţa internaţională de Securitate de la Munchen.
El a făcut şi o prezentare a situaţiei din regiune.
"Mulţi dintre prietenii şi aliaţii noştri nu au fost foarte conştienţi cu privire la importanţa regiunii Mării Negre, şi nu vorbesc doar despre Marea Neagră în sine, ci de toată regiunea geografică. Din păcate, am avut recent evenimente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securităţii, din punct de vedere economic şi aş spune că multe tensiuni au rădăcini în evoluţii istorice, dar din păcate avem tensiuni acolo care au origini apropiate timpurilor noastre. Trebuie să ne confruntăm cu acestea, deoarece evoluează, nu este ceva foarte clar şi nu putem să tragem linie şi să spunem 'aceasta este o parte, aceasta este o altă parte', fluctuează şi din punct de vedere strategic şi al securităţii, regiunea este complicată, complexă şi nu este ceva ce am putea numi un mediu stabil şi sigur, este un mediu în schimbare. De aceea România a căutat şi a reuşit să îi facă pe aliaţi conştienţi de această situaţie. (...) NATO are o strategie pentru Marea Neagră, are o prezenţă bună în regiune, avem multe iniţiative", a subliniat Klaus Iohannis. 

Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut deja rezultate în dosare importante, afirmă ministrul francez al Afacerilor Europene
La numai câteva săptămâni de la preluarea mandatului, Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a reuşit, într-o manieră eficientă şi consensuală, să obţină rezultate notabile în avansarea unor dosare de interes, precum directiva privind regulile comune pentru piaţa internă a gazelor naturale, directiva privind drepturile de autor în Piaţa Unică Digitală sau acordul privind regulamentul de instituire a unei Autorităţi Europene a Muncii, a declarat ministrul francez al Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, la o reuniune a ambasadorilor statelor membre UE acreditaţi la Paris, organizată vineri de Ambasada României.
Discuţiile din cadrul acestei reuniuni au vizat teme de actualitate de pe agenda europeană, cu accent pe priorităţile momentului: Brexit, alegerile europarlamentare din luna mai, Balcanii de Vest, viitorul Cadru Financiar Multianual, precum şi o serie de dosare sectoriale, se menţionează într-un comunicat emis de Ambasada României în Franţa.
Ministrul Nathalie Loiseau a reafirmat susţinerea pe care Franţa o acordă Preşedinţiei române a Consiliului UE, în spiritul obiectivelor sale de asigurare a convergenţei şi coeziunii economice, sociale şi teritoriale la nivel european în spiritul valorilor comune.
Ea a salutat contribuţia Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, care a reuşit, de o manieră eficientă şi consensuală, la numai câteva săptămâni de la preluarea mandatului, să obţină rezultate notabile în avansarea unor dosare de interes: directiva privind regulile comune pentru piaţa internă a gazelor naturale; directiva privind drepturile de autor în Piaţa Unică Digitală şi acordul privind regulamentul de instituire a unei Autorităţi Europene a Muncii, care să contribuie la asigurarea unei bune funcţionări a pieţei muncii din UE.
Oficialul francez a evocat de asemenea importanţa Summit-ului de la Sibiu din 9 mai, în cadrul căruia şefii statelor membre, pe baza rezultatelor consultărilor cetăţeneşti, vor defini agenda strategică a Uniunii Europene pentru următoarea perioadă.
În intervenţia sa, ambasadorul Luca Niculescu a transmis determinarea României de a asigura un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului UE, în strânsă cooperare cu statele membre şi cu instituţiile europene, urmărind în continuare cele patru direcţii prioritare: Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa - actor global şi Europa valorilor comune.
Prezenţa ministrului francez al Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, la Ambasada României la Paris se înscrie în seria reuniunilor tematice pe care misiunea diplomatică le organizează pe parcursul Preşedinţiei române cu şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor UE acreditaţi la Paris.
Prima reuniune de acest fel a avut loc la 25 ianuarie 2019 în prezenţa ministrului Europei şi afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian. 

Matteo Salvini: Comunitatea română este "cea mai numeroasă şi mai bine integrată" din Italia
Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri italian Matteo Salvini a adresat mulţumiri şi aprecieri faţă de comunitatea română din Italia, "cea mai numeroasă şi mai bine integrată", cu o importantă contribuţie în societatea italiană. El a făcut această declaraţie la un eveniment de marcare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, organizat miercuri de Ambasada României în Italia.
Subliniind relaţia foarte bună dintre România şi Italia, vicepremierul Salvini a urat succes Preşedinţiei României la Consiliul UE şi şi-a exprimat speranţa ca aceasta să contribuie la reafirmarea identităţii europene, fundamentală pentru viitorul proiectului european şi punerea în valoare a demnităţii persoanei umane, militând pentru o "Europă a valorilor", conform unui comunicat de presă difuzat joi de ambasadă.
Ambasadorul George Bologan a prezentat priorităţile şi obiectivele primei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene exercitate de România, evidenţiind şi progresele înregistrate în dosare importante, precum cele din domeniul comercial, digital, agricol sau al afacerilor interne.
Una din ideile subliniate de ambasadorul George Bologan a fost că "Europa trebuie să fie o temă de interes în discuţiile din familiile şi în comunităţile noastre, stimulându-se astfel interesul pentru temele europene, evitând ignoranţa şi implicând opinia publică în relaţia cu instituţiile europene". De asemenea, diplomatul a subliniat sensul patriotismului european şi rolul valorilor pentru consolidarea conştiinţei europene, a cooperării politice şi a realizării unei infrastructuri etice.
Evenimentul face parte din seria de iniţiative prin care Ambasada României în Italia marchează Preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene. Au participat reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului italiene, ai autorităţilor locale din Roma şi ai mediului diplomatic şi academic.

Dăncilă, în Parlament: Suntem în topul statelor cu cea mai mare dezvoltare din Uniunea Europeană
Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, vineri, în Parlament, că România este în topul statelor cu cea mai mare dezvoltare din Uniunea Europeană şi a detaliat situaţia investiţiilor, a alocărilor pentru comunităţile locale, dar şi majorările de pensii şi salarii.
"În cei doi ani de guvernare PSD-ALDE, România a cunoscut creşteri economice spectaculoase, care s-au reflectat în creşteri substanţiale ale veniturilor populaţiei. Anul acesta alocăm 50 miliarde pentru investiţii, bani care vor impulsiona creşterea economică sănătoasă şi care explică destul de bine, pe lângă alţi factori, de ce ne bazăm pe o creştere de 5,5% în 2019. România va depăşi pentru prima oară 1.000 miliarde lei la produsul intern brut, cu o treime mai mult faţă de momentul preluării guvernării în decembrie 2016. Anul trecut am avut o creştere economică de trei ori mai mare decât media europeană, salariile şi pensiile s-au mărit aşa cum am promis", a afirmat Dăncilă în Parlament.
Ea le-a transmis parlamentarilor să se uite pe cifre ca să vadă că veniturile la bugetul de stat au ajuns la cel mai mare nivel.
"În acest an, câştigul salarial mediu net pe economie va fi cu 50% mai mare decât în decembrie 2016. Veniturile la bugetul de stat a ajuns la cel mai mare nivel din toate timpurile, chiar dacă, procentual, gradul de colectare are o pondere mai mică în raport cu produsul intern brut, ceea ce este firesc când reduci taxe şi impozite şi oferi facilităţi fiscale pentru economie. Iar în această privinţă, vreau sa subliniez că în acest an va fi pentru prima dată când vom avea excedent la bugetul de pensii, pentru prima oară vor veni la buget mai mulţi bani decât suma pensiilor care sunt în plată. Eu le spun astăzi tuturor românilor următorul lucru: aveţi încredere în economia noastră naţională, îndrăzniţi să credeţi în România. Suntem în topul statelor cu cea mai mare dezvoltare din Uniunea Europeană", a adăugat premierul.
În buget, a precizat şefa Executivului, sunt prevăzute sumele necesare pentru creşterile de pensii şi salarii.
"Am vorbit despre investiţii, despre creşterile din sănătate şi educaţie, nu aş vrea să se creadă că ne vom abate de la programul de majorări de venituri pentru populaţie prevăzut pentru anul acesta, dimpotrivă. Am prevăzut în buget sumele necesare pentru creşterile de pensii şi salarii, aşa cum ne-am angajat în programul de guvernare şi în legea salarizării unitare. Creşte salariul minim cu 10%, cresc salariile bugetarilor în medie cu un sfert din diferenţa rămasă pentru perioada 2018-2022. Acordăm şi în acest an vouchere de vacanţă de 1.450 lei, precum şi indemnizaţia de hrană echivalentă cu două salarii minime pe economie. La fel pentru pensionari, începând cu 1 septembrie, punctul de pensie va creşte cu 15% până la 1.265 lei, iar pensia minimă cu 10% până la 704 lei. Creşterea pentru începutul acestui an a fost acordată în avans, la 1 iulie anul trecut, şi a fost mai mare decât indexarea prevăzută de lege, iar la 1 septembrie vom majora în avans cu sume mai mari faţă de ceea ce era prevăzut", a mai subliniat Dăncilă.
Potrivit premierului, bugetele comunităţilor locale vor primi mai mulţi banii decât în anii precedenţi.
"Stimaţi parlamentari, aş vrea să dăm la o parte toate ştirile false care s-au vehiculat despre bugetele comunităţilor locale. Realitatea este una singură şi nu poate fi contrazisă: bugetele locale vor primi mai mulţi bani decât în anii precedenţi, iar multe dintre aceste sume suplimentare sunt destinate investiţiilor la nivel local. Aleşii locali vor avea o creştere a veniturilor cu 7 miliarde lei, ce vor proveni din încasările din impozitul pe venit care vor rămâne în totalitate la bugetele locale", a mai spus premierul.
Proiectele legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2019 au fost adoptate, vineri, de Parlament. 

Tăriceanu: La Kovesi cel mai grav mi se pare corupţia de putere
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că în ceea ce o priveşte pe fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi cel mai grav lucru este corupţia de putere, însemnând nesocotirea principiilor de drept şi constituţionale.
''Ce pot să vă spun în legătură cu doamna Kovesi? Nu ştiu dacă cel mai grav e, că am citit, că a primit o geantă sau mai multe, poşetă de femeie, la asta mă refer, nu asta e cel mai grav. La doamna Kovesi problema cea mai gravă pe care eu o consider a fost corupţia de putere. Corupţie nu înseamnă doar că a luat comision de la unul sau a primit o bijuterie, şi asta e foarte grav. Dar este la fel de gravă şi corupţia de putere, însemnând nesocotirea principiilor de drept şi constituţionale într-o ţară'', a declarat Tăriceanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sinaia.
Întrebat întrebat în legătură cu dosarul fostei şefe a DNA, Tăriceanu a spus: ''Cred că Laura Codruţa Kovesi, până la urmă, nu este mai egală decât alţii, suntem toţi cetăţeni egali cu aceleaşi drepturi şi obligaţii''.

Liderul ALDE a vorbit despre candidatura Laurei Codruţa Kovesi la funcţia de procuror şef european, susţinând că sunt lucruri peste care nu se poate trece.
''Eu, de principiu, am spus că întotdeauna am să fiu foarte bucuros şi mândru când un român, un reprezentant al României o să poată să ocupe o poziţie în ierarhia instituţiilor europene. Dar având nişte lucruri peste care nu pot trece, mi se pare extrem de grav ca, din postura de procuror şef al DNA, să fii de două ori sancţionat de CCR, nu mai vorbesc de restul lucrurilor, care şi alea sunt foarte importante, şi să poţi să vizezi o astfel de poziţie, e ceva neregulă. E ceva în neregulă nu cu statul de drept din România, ci, haideţi să spunem, mai mult percepţia şi raporturile politice care se creează mai departe. Dacă pentru ceilalţi parteneri europeni asta reprezintă o chestiune banală, minoră, e şi ăsta un lucru care trebuie înregistrat'', a afirmat Tăriceanu.
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a participat sâmbătă la Şcoala Politică de Iarnă a Tineretului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (TLDE), care a avut loc la Sinaia. 

Pop: Dinu C. Giurescu - un domn al istoriografiei româneşti; a predicat, mereu, dragostea pentru România
Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a participat, marţi, la lansarea volumului de convorbiri "Mărturia unui istoric singuratic", publicat la Editura RAO de Narcis Dorin Ion, ocazie cu care a evidenţiat faptul că regretatul istoric Dinu C. Giurescu a fost un domn al istoriografiei româneşti, care a criticat adeseori iresponsabilitatea guvernanţilor şi a predicat, mereu, dragostea pentru România.
"Dinu C. Giurescu a ilustrat medievistica, a ilustrat istoria artei şi mai spre finalul vieţii istoria contemporană. Pe toate le-a făcut serios, documentat, cu metodă şi cu mare respect pentru meserie, dar meserie în sensul lui Marc Bloch, 'le metier d'historien'. Spre finalul carierei a scris aproape singur - lucru neobişnuit, chiar şi la Academia Română - volumele al IX-lea, perioada 1944-1947, şi al X-lea, perioada 1948-1989, din 'Istoria românilor', publicate în 2008 şi, respectiv, 2013, din marele tratat de 'Istorie a Românilor', primul tratat academic care s-a încheiat. (...) A predat, după cum ştiţi, la revenirea în ţară, şi la Universitatea din Bucureşti, pe urmele bunicului şi ale părintelui său. A conferenţiat, a călătorit, s-a zbătut pentru binele breslei şi al ţării. Primirea şi afirmarea în Academia Română, ca şi alegerea sa în funcţia de vicepreşedinte al înaltei instituţii i-au conferit o aură de clasic", a spus Pop.
Prefaţator al cărţii, alături de Răzvan Theodorescu, preşedintele Academiei Române consideră că activitatea politică a lui Dinu C. Giurescu, "admirată de unii, contestată de alţii, a fost rezultatul filosofiei sale de viaţă".
"N-a mai suportat să vadă cum, citez, 'se risipeşte ţara'. Şi cu toate că, realist fiind, a ştiut că nu va putea răsturna munţii, a vrut să dea un exemplu. Era de părere că, în ciuda oricăror riscuri, oamenii de calitate nu trebuie să stea deoparte fiindcă - ne-a repetat asta la ultima întâlnire - 'somnul naţiunii naşte monştri'. Cu alte cuvinte, neimplicarea celor buni deschide calea, iarăşi citez, 'lichelelor, parveniţilor, nepregătiţilor şi veleitarilor'. De aceea n-a acceptat să tacă nicio clipă şi, chiar cu riscul unor nedrepte acuze, a criticat iresponsabilitatea guvernanţilor şi a predicat, mereu, dragostea pentru România", a mai spus Pop în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.
Preşedintele Academiei Române i-a criticat pe cei care l-au "judecat" pe Giurescu, punctând că "aceste acuze meschine l-au şi întărit, consolidându-i statutul de istoric cetăţean, de intelectual luptător, de om lucid".
"Dinu Giurescu nu a fost un om comod, cuminte şi închis în sine, deşi a fost, cum zice domnul Narcis Ion, 'singuratic'. S-au găsit unii, fără operă pe-acest pământ, să-l judece, aşa cum se întâmplă la noi frecvent, să-l acuze pentru faptul că a trăit în vremea regimului comunist, să-l acuze pentru faptul că n-a rămas anonim în vremea regimului comunist, că a avut dialog cu unele dintre autorităţile vremii. Fireşte, aceste acuze meschine l-au afectat, dar, până la urmă, l-au şi întărit, consolidându-i statutul de istoric cetăţean, de intelectual luptător, de om lucid. Dinu C. Giurescu vine din stirpea nobilă şi rară a intelectualilor de rasă. A fost unul dintre acei suverani ai spiritului îndrituit să spună ca Brâncoveanu, odinioară, citez: 'Boieri dumneavoastră, de ce să iau domnia ţării, când eu sunt domn la mine-acasă?'. Dinu C. Giurescu a fost nu numai un domn al istoriografiei româneşti, ci a fost un domn al întregii culturi naţionale şi al întregii civilizaţii produse aici, la Dunăre, la Carpaţi şi la Nistru", a mai spus Ioan-Aurel Pop.
În cadrul evenimentului, moderat de Narcis Dorin Ion, despre viaţa, ideile şi preocupările profesorului Dinu C. Giurescu (1927-2018), dar şi despre carte şi autorul ei, au mai vorbit Răzvan Theodorescu şi Victor Spinei, vicepreşedinţi ai Academiei, şi Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO.
Cartea se înscrie în seria de lucrări dedicată convorbirilor cu mari personalităţi contemporane ale culturii române, proiect al istoricului Narcis Dorin Ion, din care au apărut până acum volumele "Portretul unui aristocrat al spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei" (Editura Oscar Print) şi "Despre cultura de ieri şi românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu" (Editura RAO).
Potrivit Academiei Române, descendent dintr-o celebră familie de istorici, Dinu C. Giurescu a continuat opera de cercetare a tatălui, Constantin C. Giurescu, şi bunicului său, Constantin Giurescu, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi istorici şi profesori români, o conştiinţă civică şi patriotică ce a marcat societatea românească după 1989.
A fost cercetător, profesor universitar în ţară, la Catedra de istoria românilor din Universitatea Bucureşti, în Statele Unite ale Americii, la William Paterson College, New Jersey, şi la Texas A&M University, conducător de doctorate, editor de documente, autor al unei impresionante opere istorice, fiind preocupat de studiul civilizaţiei româneşti, de istoria diplomaţiei româneşti şi acordând o atenţie specială problemelor de istorie contemporană. Specialist în arta medievală românească din secolele XIV-XVIII, de care a fost deosebit de ataşat, Dinu C. Giurescu a militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat o serie de lucrări.
Membru corespondent al Academiei Române din 1990 şi membru titular din 2001, profesorul Dinu C. Giurescu a fost coordonator şi coautor al volumelor IX şi X din valorosul tratat "Istoria românilor", operă fundamentală elaborată sub egida Academiei Române. 

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury Award), informează site-ul festivalului.
"Monştri.", lungmetrajul de debut al regizorului Marius Olteanu, selectat în cadrul secţiunii Forum, considerată cea mai îndrăzneaţă din cadrul Berlinalei, spune povestea Danei (Judith State) şi a lui Arthur (Cristian Popa), doi tineri căsătoriţi de opt ani. Filmul îi urmăreşte de-a lungul a 24 de ore, explorând felul în care o serie de probleme şi întâlniri cu alte persoane îi împinge pe cei doi către finalul relaţiei de cuplu, potrivit www.cineuropa.org.
Olteanu semnează atât regia, cât şi scenariul peliculei, în a cărei distribuţie îi regăsim pe Judith State ("Sieranevada"), Cristian Popa, Alexandru Potocean şi Şerban Pavlu ("Inimi Cicatrizate"). 

AGERPRES

top

...