1111 - 14 ianuarie 2019 - ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ

 

Ceremonie de marcare a preluării Preşedinţiei Consiliului UE la Ateneul Român în prezenţa liderilor europeni
Ceremonia de marcare a preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România a avut loc joi seară, la Ateneul Român, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, președintelui Consiliului European, Donald Tusk, preşedintelui României, Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache şi premierului Viorica Dăncilă.
Ceremonia de la Ateneu ce inaugurează oficial Preşedinţia română a Consiliului UE s-a încheiat cu un concert, printre lucrările cuprinse în program numărându-se "Odă bucuriei" de Ludwig van Beethoven - imnul oficial al Uniunii Europene.
Concertul inaugural a fost susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state membre UE, dar şi de artişti români recunoscuţi internaţional precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael Konig, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii "George Enescu", coordonat de Ion Iosif Prunner. Dirijorul concertului a fost Ion Marin.
În prima parte a evenimentului a fost proiectat un montaj de imagini din România, iar în timpul concertului inaugural, pe monitoarele amplasate lângă scenă a fost proiectat logo-ul Preşedinţiei române a Consiliul Uniunii Europene.
Ceremonia oficială de inaugurare a Preşedinţiei române la Consiliul UE s-a desfăşurat joi seara, la Ateneu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Viorica Dăncilă, precum şi a oficialilor europeni.
La evenimentul de la Ateneul Român au susţinut discursuri preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi premierul României, Viorica Dăncilă.
Printre invitaţii la ceremonia oficială s-au numărat oameni politici, membrii Colegiului Comisarilor, membri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai cultelor din România şi personalităţi culturale.
Adresez un apel ţărilor membre care blochează aderarea României la spaţiul Schengen şi le invit să-şi modifice poziţia, a declarat joi seară, la Bucureşti, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene de la Ateneul Român.
"2019 va fi un an determinant pentru România şi pentru Europa. Preşedinţia română va trebui să ghideze Consiliul UE în cursul lunilor care preced alegerile europene, într-un moment în care europenii reclamă o Europă mai eficientă", a spus Tajani, care a vorbit în limba franceză, dar şi-a început discursul cu cuvintele: ''Buona sera Romania , la mulţi ani!''
"România a avut mereu o vocaţie europeană. În urmă cu peste 2000 de ani, strămoşii noştri romani au traversat Dunărea şi au ajuns pe aceste pământuri (...) Această epopee a schimbat cursul istoriei. Frumoasa dvs ţară îşi trage numele de la puternica prezenţă romană. Şi cum sunt născut la Roma eu mă simt aici ca acasă", a mai spus Tajani, în aplauzele celor prezenţi.
"În faţa unei Uniuni incapabile să dea răspunsuri rapide sirenele populiste câştigă teren. Şi totuşi, într-o lume mai nesigură ca oricând, trebuie să avem, mai mult ca oricând, o Europă puternică pentru a ne proteja cetăţenii. Este esenţial să lucrăm împreună pentru o Europă mai eficientă. Deviza Preşedinţiei române se face ecoul acestei exigenţe. Coeziunea este o valoare europeană comună, pentru că ea reflectă exact voinţa de a nu lăsa pe nimeni deoparte", a afirmat preşedintele legislativului comunitar.
Tajani a declarat că împărtăşeşte viziunea marelui diplomat român Grigore Gafencu, care a spus: ''Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat şi împărţit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaşte în Vest, dacă ea moare în Est''. "Nicăieri cuvântul Europa nu s-a dovedit mai puternic decât în statele din Est. Ideea unei unităţi europene aduce peste tot pe continent în gândire promisiunea păcii, şi în consecinţă, promisiunea eliberării", a mai spus Tajani.
"Forţa Europei (...) este opusul violenţei, drumului naţionalist. Ea se bazează pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectul demnităţii şi libertăţii fiecăruia. Europa trebuie să-şi asigure mijloacele pentru a reuşi. Este primordial ca viitorul buget multianual al UE să fie unul politic, care reflectă priorităţile unei Europe eficiente. Ar fi o mare eroare să reducem fondurile de coeziune şi cheltuielile în agricultură. Trebuie să ajungem la un buget care stimulează investiţiile în economia reală", a mai spus Antonio Tajani în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului UE.
"Contăm pe preşedinţia română pentru a promova această ambiţie şi a susţine ideea de coeziune şi de solidaritate. Mai multă solidaritate în viitorul buget înseamnă că solidaritatea nu trebuie să meargă în sens unic. Ţin să mulţumesc României că a propus să primească migranţii care au debarcat în ţările de primă sosire. Este un exemplu de urmat", a afirmat Tajani.
Preşedintele legislativului european a apreciat totodată că "principiul solidarităţii are legătură şi cu sprijinul acordat României pentru aderarea la spaţiul Schengen''. ''Parlamentul European a susţinut mereu o ţară pe calea aderării la spaţiul Schengen. Adresez astfel un apel ţărilor membre care blochează această aderare şi le invit să-şi modifice poziţia", a spus Tajani în aplauzele susţinute ale celor prezenţi.
"Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen va fi benefică pentru toate ţările europene şi sper că se va încheia în timpul preşedinţiei dumneavoastră", a adăugat preşedintele Parlamentului European, afirmaţie primită din nou cu aplauze puternice.
El a afirmat că votul asupra Brexit-ului, războaiele comerciale, protestele cetăţeneşti şi apariţia mişcărilor suveraniste îi obligă pe liderii UE să reflecteze la calea de urmat.
"De la începutul mandatului meu am primit 14 şefi de state şi de guvern la Parlamentul European pentru a dezbate în sesiune plenară despre maniera în care să schimbăm Uniunea. Vreau să îi mulţumesc preşedintelui dumneavoastră (Klaus) Iohannis pentru contribuţia sa. Un mare mulţumesc. România trebuie să joace un rol central în construcţia unei noi Europe . Este rolul summitului de la Sibiu , care va avea loc pe 9 mai. Va fi responsabilitatea noastră de a obţine rezultate pe mai multe teme: guvernanţa economică eficientă şi democratică, un comerţ deschis cu condiţii de concurenţă echitabilă. De asemenea, trebuie să apărăm drepturile cetăţenilor de a vota liber la viitoarele alegeri europene, veghind la garantarea unei campanii electorale fără informaţii false care încearcă să manipuleze convingerile politice", a mai afirmat Antonio Tajani.
"Drumul care se deschide în faţa dumneavoastră va fi dificil. Dar poporul român nu este singur. Pentru prima dată, România îşi va asuma Preşedinţia Consiliului, România va face faţă acestei provocări, sunt sigur. România poate conta pe sprijinul Parlamentului European şi pe susţinerea mea personală. La câteva săptămâni de la Centenarul Marii Uniri îmi face plăcere să amintesc acest proverb din înţelepciunea populară românească: 'Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creşte' ", a spus Tajani în limba română, la fel cum şi-a început de altfel discursul, încheind cu un nou apel la solidaritate - "să o facem".
Contăm pe Preşedinţia română pentru a susţine ideea de coeziune şi de solidaritate, a declarat joi seară, la Bucureşti, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene de la Ateneul Român, referindu-se la motto-ul Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Juncker: Sper ca în timpul mandatului acestei Comisii, România să intre în Schengen
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa vineri ca, până la finalul mandatului acestei Comisii, România să devină membru al spaţiului Schengen.
"Noi, comisarii, suntem trataţi ca nişte prinţi aici, la Bucureşti, totul este perfect organizat, ceea ce este de bun augur pentru continuarea evenimentelor. (...) Dacă aş putea să îmi exprim o dorinţă, ar fi ca în timpul mandatului acestei Comisii România să intre în spaţiul Schengen. Nu văd niciun motiv pentru care anumite guverne refuză cu încăpăţânare acest lucru. Ţinem legătura cu cei mai recalcitranţi şi încercăm să îi convingem să spună 'da' pentru aderarea României la Schengen. (...) Aş vrea să îmi închei mandatul făcând din România un membru al spaţiului Schengen şi să se pună capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a declarat vineri preşedintele CE, la finalul discuţiilor avute la Palatul Victoria cu premierul Viorica Dăncilă.
El a amintit că s-a angajat în 2014 în faţa Parlamentului European să pună capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi că rămâne fidel acestei promisiuni, "cu condiţia să se facă toate eforturile la nivelul României şi la nivel european pentru ca lucrurile să se deruleze în bune condiţii".
Întrebat dacă are un dialog cu premierul olandez pe tema unei eventuale aderări a României la Schengen, preşedintele Comisiei Europene a spus: "Sunt în dialog permanent". "Ştie ce cred şi ştie că mă aştept ca el să facă progrese în Olanda, dar şi în alte părţi în privinţa acestei chestiuni", a spus Juncker. 

Iohannis: Locul Balcanilor de Vest este cu noi
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că locul Balcanilor de Vest este în cadrul Uniunii Europene, exprimându-şi speranţa că în privinţa schimbării denumirii Macedoniei se va progresa repede şi bine.
"Balcanii de Vest sunt o zonă care pentru noi se află în imediata vecinătate şi indiferent de poziţionarea geografică pe noi ne priveşte şi ne interesează. România este convinsă că locul acestei zone este cu noi. Această afirmaţie generală necesită o punere în practică ce câteodată se dovedeşte destul de complexă", a spus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu preşedintele CE, Jean-Claude Juncker.
El şi-a exprimat speranţa că în cazul denumirii Macedoniei lucrurile vor progresa repede şi bine.
"Sper să se progreseze repede şi bine pentru a rezolva una din problemele care a făcut imposibil un progres substanţial care s-ar fi putut realiza", a spus Iohannis.
La rândul său, preşedintele CE şi-a exprimat speranţa ca acest proces se va încheia cu succes şi în termene prevăzute.
"În legătură cu această problemă a denumirii vechii Republici Macedonia sunt impresionat de curajul celor doi prim-miniştri (n.r. - Macedoniei şi Greciei) şi ei poartă această răspundere în faţa istoriei şi aş vrea ca acest proces să se încheie cu succes în termenele prevăzute. Nu pot decât să îndemn cele două guverne, pe cei doi prim-miniştri, cele două Parlamente, să facă ceea ce istoria le cere să facă", a declarat Juncker. 

Dăncilă: Preşedinţia română a Consiliului UE va încerca să obţină un consens privind cadrul financiar multianual
Preşedinţia română a Consiliului UE va încerca să obţină un consens în rândul statelor membre cu privire la cadrul financiar multianual şi ia în calcul "paşi mărunţi, dar temeinici" în vederea acestui acord politic, a declarat Viorica Dăncilă, vineri, la Palatul Victoria, în cadrul conferinţei de presă susţinută alături de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker.
Dăncilă a fost întrebată de jurnaliştii străini cum va fi abordată problema negocierilor privind cadrul financiar multianual, având în vedere că "fereastra legislativă" este destul de îngustă prin pierderea unui contributor net major, Marea Britanie, şi, de asemenea, cum va promova preşedinţia română, având ca obiectiv principal coeziunea la nivelul UE, în contextul în care anumite ţări au anunţat că refuză să contribuie mai mult pentru a acoperi "gaura" lăsată de Brexit.
"Ştiu că sunt opinii divergente legate de cadrul financiar multianual. În speech-ul meu chiar am reliefat faptul că, în funcţie de cum tratăm cadrul financiar multianual, acesta se va reflecta în politica de coeziune, politica agricolă comună, politici tradiţionale la nivelul UE. După cum ştim, la ultimul Consiliu European s-a hotărât ca în luna octombrie să avem un acord politic în ceea ce priveşte cadrul financiar multianual. Noi nu trebuie să aşteptăm luna octombrie, trebuie să luăm în calcul paşi mărunţi pe care să-i facem, dar temeinici, în vederea acestui acord politic", a afirmat Dăncilă.
Ea a subliniat că pentru România nu este important numai timpul în care va obţine acest acord politic, ci ceea ce conţine cadrul financiar multianual.
"Putem obţine un acord politic într-un timp mai scurt, dar să nu reflecte ceea ce noi ne dorim cu toţii, o politică de coeziune puternică, o politică agricolă comună puternică şi în care să regăsim şi celelalte politici, mă refer la politica de apărare, politica de migraţie, piaţa unică, terorism şi alte politici de interes la nivel european. Deci, pentru noi este important ce va cuprinde cadrul financiar multianual, mai mult decât timpul în care putem obţine un acord politic. Bineînţeles, pe perioada celor 6 luni, vom avea discuţii cu toate statele membre, vom fi un mediator imparţial şi vom încerca să obţinem consens pe cadrul financiar multianual", a mai declarat Viorica Dăncilă. 

Nominalizarea lui Adrian Zuckerman ca ambasador, retrimisă de Senatul american preşedintelui Trump, din motive procedurale
Senatul american i-a retrimis joi preşedintelui Donald Trump nominalizarea lui Adrian Zuckerman în postul de ambasador al SUA în România, întrucât, conform procedurii din regulamentul Senatului de la Washington, nominalizările neexaminate într-o sesiune nu mai pot fi amânate pentru o sesiune ulterioară fără ca preşedintele să le trimită din nou Senatului.
Potrivit paragrafului 6 al regulamentului invocat, ''nominalizările care nu au fost nici confirmate şi nici respinse pe parcursul sesiunii în care au fost făcute nu pot fi examinate în nicio sesiune ulterioară fără a fi înaintate din nou Senatului de către preşedinte''.
Preşedintele american Donald Trump a trimis Senatului, la sfârşitul lunii iulie 2018, nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al SUA în România.
În prezentarea făcută atunci pe site-ul Casei Albe, se menţionează că Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent româna.
De profesie avocat, el a fost admis în baroul din New York în 1984, fiind partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP. Anterior el a mai ocupat funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale imobiliare şi pentru companii la Epstein Becker & Green, PC, New York, iar mai înainte a fost coordonator pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.
De asemenea, el a ocupat funcţia de preşedinte al unui juriu de selecţie judiciară al unei instanţe civile şi de arbitru pentru Consiliul Imobiliar din New York .
Activ în domeniul filantropic şi educaţional, Adrian Zuckerman este membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New York Law School (Facultatea de Drept din New York). Are diplomă preuniversitară de la Massachusetts Institute of Technology şi a obţinut diploma în drept la New York Law School .
Congresul american a început joi o nouă sesiune, în urma alegerilor de la jumătate de mandat desfăşurate în luna noiembrie. Democraţii au preluat controlul Camerei Reprezentanţilor a SUA, marcând astfel începutul unei noi perioade de opoziţie împotriva preşedintelui Donald Trump, ai cărui republicani şi-au păstrat totuşi majoritatea în Senat. 

Colaborarea dintre România şi SUA în domeniul investiţional şi al securităţii cibernetice,reper esenţial al politicii externe
Securitatea cibernetică şi dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre România şi SUA au fost subiectele discutate, joi, de către ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, şi ambasadorul SUA, Hans Klemm, în cadrul unei întâlniri organizate la ministerul de resort.
"În contextul în care dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu SUA este un obiectiv prioritar al Guvernului României, agenda de sector ce ţine de Parteneriatul Strategic dintre cele două state s-a concentrat pe subiecte legate de securitate cibernetică şi dezvoltarea relaţiilor comerciale. Demnitarul român a reiterat priorităţile Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene în sectorul digital, partea americană manifestându-şi interesul pentru subiectele prezentate, atât din perspectiva naţională, cât şi europeană. Cu ocazia acestei întrevederi, cei doi oficiali au subliniat importanţa dezvoltării permanente a dimensiunii dedicate securităţii cibernetice a Parteneriatului Strategic, remarcând dinamica pozitivă înregistrată pe acest palier", se menţionează într-un comunicat de presă al MCSI, transmis joi AGERPRES.
Potrivit sursei citate, discuţia dintre cei doi oficiali a vizat şi subiecte legate de dezvoltarea proiectelor E-Tax, E-Privacy, E-Government, teme centrale atât pe agenda României, cât şi a Uniunii Europene în domeniu.
"Cooperarea dintre cele două state în domeniul investiţional şi cel al securităţii cibernetice, sub egida Parteneriatului Strategic România - SUA, un reper esenţial al politicii externe a României, este într-o dinamică ascendentă pe ambele paliere, cu o creştere a prezenţei companiilor americane din domeniu pe piaţa românească, precum şi cu o îmbunătăţire constantă a practicilor de asigurare a securităţii cibernetice sporind siguranţa în faţa vulnerabilităţilor şi ameninţărilor', a declarat ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a avut, joi, o întrevedere la sediul ministerului, cu ambasadorul SUA în România, Hans Klemm. 

Atenţionare de călătorie Franţa: Continuă acţiunile de protest în Paris şi alte localităţi
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Franceză că mişcarea "vestelor galbene" a continuat în ultima perioadă, iar pe reţelele de socializare au fost lansate noi apeluri la manifestaţii şi blocaje în Paris şi alte localităţi franceze.
În acest context, se recomandă cetăţenilor români să monitorizeze evoluţia mişcărilor de protest în mass-media franceză, chiar şi în social media, pentru a se preîntâmpina disfuncţionalităţi în activităţile preconizate pentru perioada următoare, precizează MAE, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.
De asemenea, conform sursei citate, se recomandă consultarea paginii de internet https://www.autoroutes.fr/fr/trafic-en-temps-reel.htm, unde sunt oferite informaţii despre blocajele din circulaţie, în timp real.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris : +33147052966 şi +33147052755, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Totodată, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie următoarele telefoane de permanenţă: Misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 şi Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela în funcţie de zona în care se află.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă" (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie. 

Logo-ul vizitei Papei Francisc în România, cu motto-ul ''Să mergem împreună'' - un mesaj de unitate şi întărirea credinţei
Logo-ul vizitei pe care Suveranului Pontif o va efectua în România, care cuprinde motto-ul "'Să mergem împreună!' Papa Francisc în România 31 mai - 2 iunie 2019", invită la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, se explică pe site-ul Curiei Arhiepiscopiei Majore.
"Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea 'grădina Maicii Domnului', expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică mottoul 'Să mergem împreună!'", se arată în postarea de pe e-communio.ro.
Potrivit materialului menţionat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun: "Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primeşte o importantă dimensiune ecumenică".
Culorile utilizate în logo fac trimitere la cele ale drapelului naţional, respectiv albastru, galben şi roşu.
Papa Francisc va face o călătorie apostolică în România în perioada 31 mai - 2 iunie. Papa Francisc va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc. 

Eugen Simion: De 3 decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară; e pus în discuţie spiritul românesc
Academicianul Eugen Simion afirmă că de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară şi atrage atenţia că spiritul românesc e pus în discuţie într-un fel de pedagogie demoralizantă.
"Noi trecem printr-o mare criză. Şi de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză. Politicienii noştri spun că e o criză economică. Şi au dreptate. Probabil. Dar eu spun că mai mare este criza morală. Şi mai mare - acum se accentuează - este o criză identitară. Românii nu mai vor să fie români. (...) E pus în discuţie de universitari, de oameni onorabili spiritul românesc. Adică 'Ce e asta, domne? Spiritul românesc?'. E înjurat Călinescu, este iar o ofensivă împotriva lui Călinescu pentru ultimul lui capitol 'Specificul naţional'. Adică toată lumea este indignată: 'Cum domne, nu mai suntem noi europeni?'. Vă rog să fiţi atenţi la acest fenomen, acest fenomen de criză identitară care e foarte grav. Şi câtă vreme a fost ţărănimea română şi a fost boierimea română, nu era primejdia, pentru că de-acolo pornea totdeauna o susţinere", a spus Simion, la o întâlnire cu studenţi şi cadre didactice, desfăşurată în Sala de consiliu a Facultăţii de Litere.
El a susţinut că trebuie să fim "români cu faţa spre universalitate" şi a criticat faptul că "naţionalismul este identificat cu xenofobia".
"Astăzi suntem puţin risipiţi. Păi cum? Dacă nu respectăm principiile lui Maiorescu! 'Noi trebuie să fim români cu faţa spre universalitate'. O propoziţie pe care o amintesc mereu şi care este esenţială - Să fim români cu faţa spre universalitate. Da. Asta e. Ori, cealaltă atitudine... Uitaţi-vă la media românească, la ce se spune despre români. Ce vrei, domne? Români...Vai de capul lor. Nu sunt buni de nimic'. Face un fel de pedagogie negativă, care e demoralizantă pentru acest popor. De aceea, mi se pare că trebuie să fim foarte atenţi. Pentru că, altfel, ne paşte - dacă nu suntem chiar atinşi - de un alt fel de sovietism. Sunt în fond cam aceleaşi teze altfel coafate. (...) Nu vorbeam despre naţionalism. (...) Tot secolul al XIX-lea a trăit sub umbrela acestui concept. Aşa s-a creat România Modernă. (...) Acum, termenul este identificat cu xenofobia", a mai spus Eugen Simion.
Despre personalitatea profesorului, criticului literar şi academicianului Eugen Simion, recentul câştigător al medaliei de aur pentru filologie "Alfred Nobel" pentru anul 2018, acordată de Societatea Internaţională de Filologie, au vorbit profesorii Marian Preda, preşedintele Senatului Universităţii Bucureşti, Mircea Martin, Rodica Zafiu, Paul Cernat, cercetătorul Nicolae Mecu, moderatorul întâlnirii fiind decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu.
Criticul şi istoricul literar Eugen Simion este al 20-lea laureat al prestigiosului premiu. Ceremonia de decernare va avea loc la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg şi va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în ţara de origine a laureatului.
De aproape un secol, Societatea Internaţională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de aur pentru filologie ''Alfred Nobel'', instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaştere a valorii de excepţie a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii şi istoriei literare.
Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filosofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca la fiecare cinci ani Societatea Internaţională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel.
Societatea Internaţională de Filologie selectează şi propune cinci candidaţi, laureatul fiind decis în urma votului a peste 200 de universităţi din întreaga lume, membre ale acestei societăţi. De-a lungul timpului, între laureaţii Medaliei de Aur pentru Filologie ''Alfred Nobel'' s-au numărat nume prestigioase precum: prinţul Nikolai Trubeţkoi (1936), lingvistul danez Louis Trolle Hjelmslev (1956), lingvistul Roman Jakobson (1981), semioticianul Yuri Lotman (1991), teoreticianul literar Umberto Eco (2001), sinologul Goran Malmqvist (2011).
Începând cu anul 2017, Medalia de aur se acordă în fiecare an, cel mai recent laureat fiind profesorul Noam Chomsky. 

Zilele Eminescu, marcate pe 15 ianuarie la Memorialul Ipoteşti
Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu" organizează, pe 15 ianuarie, Zilele Eminescu, cu prilejul împlinirii a 169 de ani de la naşterea marelui poet, se arată, joi, într-un comunicat de presă al instituţiei.
Potrivit sursei citate, manifestările vor debuta la ora 10,30 cu un Te Deum oficiat la biserica familiei Eminovici din Ipoteşti şi depuneri de coroane la statuia poetului de la Memorial.
La ora 11,00, în Amfiteatrul "Laurenţiu Ulici" de la Biblioteca Naţională de Poezie "Mihai Eminescu" din Ipoteşti, prof. dr. Mircea A. Diaconu, cercetător la Memorialul Ipoteşti, îl va evoca pe poetul Emil Brumaru, care s-a stins din viaţă pe 5 ianuarie 2019. După acest moment de comemorare, prof. dr. Bogdan Creţu va susţine conferinţa "Eminescu, azi. 'Poetul naţional' şi paradigma 'transnaţională' ". Conferinţa va fi urmată de Dialoguri poetice: Ioan Es. Pop, Cosmin Perţa, Dan Sociu, o discuţie despre poezia română contemporană şi relaţia acesteia cu opera lui Mihai Eminescu, însoţită de un recital al poeţilor invitaţi.
În programul Zilelor Eminescu au fost incluse şi semnale editoriale: Valentin Ajder şi Vianu Mureşan se vor referi la apariţiile recente de la Editura Eikon (Bucureşti), iar Lucian Vasiliu va prezenta cele mai noi titluri ale Editurii Junimea (Iaşi).
Evenimentele de omagiere a poetului vor continua în Sala de expoziţie "Horia Bernea" a Centrului Naţional de Studii Mihai Eminescu, unde, la ora 13,10, vor avea loc vernisarea expoziţiei "Îngeri la Ipoteşti", cu lucrări ale pictorului Liviu Şoptelea, şi un recital de muzică clasică susţinut de cvartetul Phoebus din Botoşani.
Ulterior, la ora 17,00, în Sala de spectacole a Casei de Cultură a Tineretului din Botoşani, se vor decerna Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu"- Opus Primum (ajuns la ediţia 21) şi Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" - Opera Omnia (ediţia a 28-a). 

AGERPRES

top

...