1102 - 12 noiembrie 2018 - ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ

 

11 noiembrie - Ziua Veteranilor
Cu prilejul Zilei Veteranilor, în București și în garnizoanele în care există unități militare ce au executat misiuni în teatrele de operații au fost organizate duminică, 11 noiembrie, ceremonii militare și religioase.
Ziua Veteranilor a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedați.
Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei - intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan.
În perioada 1996-2018, România a pierdut 29 de militari în misiunile executate în teatrele de operaţii, iar alţi peste 180 au fost răniţi.
Aproximativ 45.000 de militari au asigurat încadrarea detaşamentelor dislocate în Afganistan, Irak, Balcanii de Vest ori în alte misiuni din Africa sau Europa.

Iohannis, la Paris: Trebuie să depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că România trebuie să depună eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate, el subliniind că, mult timp, ţara noastră nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii cercetători.
"Voi, dragi cercetători şi studenţi, sunteţi printre cei mai buni ambasadori ai României în afara graniţelor, reflectând astfel potenţialul creativ al poporului nostru. Vă mulţumesc pentru ce faceţi în numele României! Sper, de asemenea, că cei mai mulţi dintre voi veţi avea ocazia de a lucra şi în România. Trebuie să recunosc că, mult timp, România nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii cercetători. Trebuie, cu adevărat, să depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate", a declarat Klaus Iohannis, sâmbătă, la Ambasada României de la Paris, la un eveniment dedicat contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenarului Marii Uniri.
El a dat drept exemplu polul de cercetare care se dezvoltă în jurul proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI) de la Măgurele, care reuneşte mai multe institute de cercetare, precum şi infrastructură modernă.
"Acest centru atrage deja cercetători din Uniunea Europeană şi din state terţe", a precizat Iohannis, care i-a mulţumit profesorului Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în acest an, pentru sprijinul său în transformarea ELI într-o "poveste de succes" pentru comunitatea ştiinţifică românească.
Potrivit preşedintelui, alte exemple sunt proiectele iniţiate de cercetătorii români prin participarea la activităţile Agenţiei Spaţiale Europene.
"Îmi exprim astăzi dorinţa ca parteneriatul româno-francez din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi industriei să continue să fie unul cu caracter strategic. Avem nevoie ca ambiţia Uniunii Europene de a fi lider mondial în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei să beneficieze de o bază organică, reală. Această bază nu poate fi oferită decât de extinderea colaborării între universităţile tehnice şi institutele de cercetare din toate statele membre", a subliniat Iohannis.
El a menţionat că, în baza propunerilor recente înaintate în cadrul Consiliului Uniunii Europene, este aşteptat un nivel mai mare de integrare în domeniul învăţământului superior şi al cercetării.
"Dezvoltarea de universităţi europene reprezintă o oportunitate unică de a facilita descătuşarea potenţialului creativ al continentului într-o epocă în care marile proiecte de cercetare sunt adesea de natură să implice cooperarea internaţională. De asemenea, creşterea finanţării pentru programele de mobilitate din cadrul Erasmus+ vor contribui la dezvoltarea de reţele de colaborare profesională între tineri de pe întreg continentul. În contextul creşterii inechităţii inter-generaţionale în defavoarea tinerilor, noi, ca politicieni, avem datoria de a crea astfel de instrumente, pentru a facilita dezvoltarea personală şi profesională a unei generaţii cu adevărat europene", a subliniat şeful statului.
Klaus Iohannis a opinat că un "parteneriat aprofundat româno-francez în domeniile cercetării şi inovaţiei, în cadrul oferit de procesul integrării europene, orientat spre asigurarea păcii şi prosperităţii, reprezintă garanţia pe termen lung că inovarea va fi folosită doar în sprijinul păcii şi pentru rezolvarea problemelor cruciale ale planetei, fiind orientată spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite".
Preşedintele a subliniat că, de-a lungul istoriei, cooperarea româno-franceză a fost continuă.
"Mă bucur să constat că această cooperare istorică se dezvoltă şi astăzi, Parisul găzduind numeroşi tineri români care sunt la începutul unor cariere care, sper, vor avea un impact chiar mai puternic decât cel al generaţiei Marii Uniri", a afirmat el.
În discurs, Iohannis a subliniat că Franţa a reprezentat un aliat cheie al României şi al poporului român în lupta pentru unitate naţională. Şeful statului a amintit că mulţi dintre inventatorii şi inginerii români de frunte, precum Traian Vuia şi Henri Coandă, au activat la Paris.
La evenimentul de la Ambasada României, a cărui gazdă a fost ambasadorul ţării noastre la Paris, Luca Niculescu, au participat profesorul Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în acest an, studenţi, masteranzi şi doctoranzi români din regiunea pariziană implicaţi în cercetarea ştiinţifică. 

Iohannis - dineu de lucru cu lideri europeni între care şi premierul britanic; discuţiile au vizat agenda NATO
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi seara, la Bruxelles, alături de alţi lideri europeni, la un dineu de lucru organizat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au declarat surse din cadrul Alianţei.
Potrivit surselor citate, discuţia a vizat agenda NATO şi aspecte legate de securitatea actuală europeană şi internaţională.
La discuţii au participat şi premierul britanic Theresa May, precum şi premierii Olandei, Danemarcei şi Belgiei. 

Preşedintele Iohannis, la evenimentele dedicate Centenarului Armistiţiului organizate la Paris
Preşedintele Klaus Iohannis participă, sâmbătă şi duminică, la Paris, la o serie de evenimente dedicate Centenarului Armistiţiului care a pus capăt ostilităţilor din Primul Război Mondial.
Sâmbătă, cu ocazia vizitei la Paris, şeful statului va participa la un eveniment organizat la Ambasada României la Paris dedicat contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenarului Marii Uniri. Cu această ocazie, el se va întâlni cu profesorul Gerard Mourou, laureat al premiului Nobel pentru fizică în acest an, cu studenţi, masteranzi şi doctoranzi români din regiunea pariziană implicaţi în cercetarea ştiinţifică.
Preşedintele Iohannis va participa sâmbătă şi la activităţile organizate la Muzeul Orsay - vizitarea expoziţiei 'Picasso Bleu et Rose' şi dineul oferit de către omologul său francez, Emmanuel Macron, în onoarea şefilor de stat, de guvern şi ai organizaţiilor internaţionale.
Duminică, şeful statului va fi prezent, alături de liderii ţărilor beligerante din Primul Război Mondial, precum şi de cei ai ţărilor care au sprijinit efortul de război, la Arcul de Triumf, unde va avea loc ceremonia Centenarului Armistiţiului.
Tot duminică, el va participa la dejunul oficial oferit şefilor de delegaţii de către preşedintele Republicii Franceze la Palatul Elysee şi la deschiderea Forumului de Pace de la Paris. Acest forum este o iniţiativă a preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care îşi propune să genereze proiecte concrete în spiritul multilateralismului şi al cooperării contemporane, în sprijinul păcii.
Participarea preşedintelui Iohannis la evenimentele dedicate Centenarului Armistiţiului are loc la invitaţia omologului său francez, Emmanuel Macron.
Peste 60 de lideri politici din întreaga lume, preşedinţi şi şefi de guverne, printre care preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar şi alţi lideri ai ţărilor beligerante participă la sfârşitul acestei săptămâni, la Paris, la evenimentele legate de împlinirea a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial, conform agenţiilor de presă.
Ziua Armistiţiului este comemorată în fiecare an la 11 noiembrie pentru a marca pacea semnată între Antanta şi Puterile Centrale la Compiegne, Franţa, eveniment ce a marcat încetarea ostilităţilor pe Frontul de Vest al Primului Război Mondial. Iniţial, acest armistiţiu a încetat după o perioadă de 36 de zile. Tratatul privind încetarea definitivă a ostilităţilor a fost semnat în mod formal la Versailles în 1919. 

Fifor: Ne confruntăm în regiune cu o atitudine agresivă din partea Rusiei prin intenţia de militarizare a Mării Negre
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat vineri, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană 57 Mihai Kogălniceanu, că în regiune este "o situaţie complexă de securitate'', pe fondul "atitudinii agresive din partea Federaţiei Ruse prin intenţia de militarizare a Mării Negre şi prin creşterea efectivelor militare din regiune şi dislocarea unor noi capabilităţi''.
Ministrul Apărării a fost însoţit la Baza Aeriană 57 de omologul canadian, Harjit Singh Sajjan, căruia i-a transamis că prezenţa partenerilor canadieni în România în cadrul misiunii de poliţie aeriană a NATO transmite un mesaj de solidaritate şi contribuie la implementarea măsurilor de reasigurare, în context regional. Ministrul Fifor a transmis aprecieri omologului canadian şi pentru sprijinul constant oferit de ţara sa şi pentru contribuţia acestui stat la implementarea măsurilor asociate prezenţei înaintate, adaptate pe toate dimensiunile: aeriană, navală şi terestră.
"Mulţumesc încă odată pentru contribuţia ţării dumneavoastră, prin asumarea unor posturi în structura Comandamentului Multinaţional de Divizie, respectiv a comandamentului Brigăzii Multinaţionale Sud-Est de la Craiova. Îmi face plăcere să reiterez aprecierea noastră pentru prezenţa Forţelor Aeriene Canadiene, respectiv cei aproximativ 135 de militari dislocaţi la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi a avioanelor CF-18 care execută misiuni de poliţie aeriană consolidată în perioada septembrie-decembrie 2018. Subliniez profesionalismul şi dedicarea cu care aceştia îşi desfăşoară activitatea în România şi contribuie, implicit, la menţinerea unui climat de pace şi stabilitate, atât în regiune cât şi în spaţiul euro-atlantic", a spus ministrul Mihai Fifor.
În context, el a apreciat că în regiunea Mării Negre "trăim vremuri complicate".
"Trăim vremuri complicate în această regiune unde ne confruntăm cu o situaţie complexă de securitate şi cu o atitudine agresivă din partea Federaţiei Ruse prin intenţia de militarizare a Mării Negre şi prin creşterea efectivelor militare din regiune şi dislocarea unor noi capabilităţi. Acestea sunt aspecte pe care le observă zilnic atât militarii români cât şi cei canadieni aflaţi în prezent pe teritoriul nostru", a declarat Fifor.
Ministrul român al Apărării a mai afirmat că întâlnirea cu omologul canadian, Harjit Singh Sajjan, reprezintă o ocazie şi pentru abordarea unor teme precum consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare, eficiente pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii aliaţilor, dar şi în legătură cu oferta României de a găzdui o componentă de tip corp de armată la nivel aliat şi de identificare a unor modalităţi concrete de cooperare pentru operaţionalizarea acestei capabilităţi, menită să contribuie la arhitectura unei structuri coerente de comandă şi control pentru flancul sud-estic al NATO.
"Folosesc acest prilej pentru a reconfirma dorinţa noastră de a continua această colaborare deosebit de valoroasă pentru noi, care, alături de un program intens de exerciţii în format întrunit, afilierea de forţe şi personal la structurile aliate de comandă şi control din România, vor conferi o arhitectură consolidată cooperării bilaterale", a subliniat Mihai Fifor.
Ministrul Apărării Naţionale a făcut referire şi la importanţa pe care o va acorda România dialogului trans-atlantic în perioada în care va exercita preşedinţia rotativă a Consiliului UE.
"Într-o altă notă, importanţa intensificării dialogului între ţările noastre este cu atât mai relevantă cu cât România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene începând cu luna ianuarie a anului viitor. O atenţie deosebită va fi acordată consolidării relaţiei trans-atlantice, ca prioritate a preşedinţiei noastre, precum şi a intensificării cooperării dintre NATO şi UE. Un lucru este cert şi anume că nu putem gândi întreaga arhitectură a securităţii europene fără o puternică legătură trans-atlantică şi sunt convins că în perioada următoare vom putea coopera inclusiv pe această temă", a încheiat Fifor.

Dăncilă - întrevedere cu reprezentanţii Liberty House; a exprimat deschiderea Guvernului pentru extinderea investiţiilor grupului în România
Premierul Viorica Dăncilă a salutat vineri preluarea de către grupul Liberty House a Combinatului Siderurgic din Galaţi şi a exprimat deschiderea şi sprijinul Guvernului pentru extinderea investiţiilor acestuia în România.
Potrivit unui comunicat al Executivului, prim-ministrul şi vicepremierul Viorel Ştefan au avut, vineri, la sediul Guvernului, o întrevedere cu o delegaţie a grupului Liberty House, condusă de preşedintele Sanjeev Gupta, precum şi cu reprezentanţii Arcelor Mittal Galaţi.
Premierul a punctat oportunităţile de investiţii, în special în ceea ce priveşte parteneriatul public-privat, precum şi măsurile pe care Guvernul le-a luat pentru a asigura un climat favorabil mediului de afaceri, precizează sursa citată.
"Investiţia dumneavoastră este foarte importantă pentru noi, pentru că succesul ei reprezintă un succes şi pentru ţara noastră. Sper ca, în perioada următoare, să vă consolidaţi investiţia în ţara noastră şi să puneţi accent pe cercetare şi inovare. România este o ţară cu o creştere economică de 7% iar anul acesta am adoptat mai multe acte normative prietenoase cu mediul de afaceri", a declarat Viorica Dăncilă.
La rândul său, Sanjeev Gupta a expus proiectele de investiţii ale grupului Liberty House la combinatul de la Galaţi, atât din perspectiva creşterii producţiei de oţel, cât şi din perspectiva resursei umane, ţinând cont de specificul oraşului.
"Combinatul are o mare infrastructură, iar cu o strategie bună de investiţii se poate poziţiona ca o afacere de succes în regiune. Dorim să creştem producţia de oţel de la două milioane de tone la trei milioane de tone pe an şi intenţionăm să investim 300 milioane de euro pentru a reporni încă un furnal. Totodată, vom face investiţii în educaţie, sport şi arte", a declarat Sanjeev Gupta, conform comunicatului.
El a evidenţiat necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii de transport, mai ales în zona porturilor la Dunăre, precum şi în ceea ce priveşte sistemul feroviar.
Cele două părţi au convenit să colaboreze în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, în special în segmente inovatoare sau în ceea ce priveşte diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, se mai spune în comunicat.
Liberty House Group este o companie metalurgică fondată în Regatul Unit în 1992, are sediul la Londra şi filiale în Dubai, Singapore şi Hong Kong. Grupul are aproximativ 19.000 de angajaţi în toată lumea şi relaţii comerciale cu 35 de ţări. 

Premierul a prezentat în Qatar proiecte pe care statul român doreşte să le dezvolte în parteneriat public-privat
Premierul Viorica Dăncilă a avut, miercuri, în cadrul vizitei oficiale la Doha, o întrevedere cu reprezentanţi ai conducerilor Qatar Investment Authority, Qatar Foundation şi Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Qatarezi, context în care a prezentat proiecte pe care statul român intenţionează să le dezvolte în parteneriat public-privat.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, şeful Executivului de la Bucureşti a prezentat preşedintelui QIA, fondul suveran al statului qatarez, înfiinţat în 2005 şi care ocupă un rol important în creionarea "Viziunii Naţionale 2030" din acest stat, principalele proiecte pe care statul român urmăreşte să le dezvolte prin intermediul unor parteneriate de tip public-privat, menţionând că acestea sunt garantate de către statul român.
Ulterior, se arată în comunicat, premierul român a avut o întrevedere la nivelul conducerii Qatar Foundation, organizaţie non-guvernamentală care acţionează în sprijinul dezvoltării următoarelor generaţii de lideri ai Statului Qatar, prin concentrarea activităţii asupra domeniilor educaţiei, cercetării şi dezvoltării comunităţii.
"Întrevederea a prilejuit un schimb de opinii asupra stadiului relaţiei bilaterale româno-qatareze, cu accent asupra elementelor sectoriale reprezentate de sănătate, educaţie şi cultură. Premierul României a exprimat apreciere faţă de activitatea Qatar Foundation în domeniul educaţiei şi al drepturilor femeilor, evocând eforturile deosebite ale organizaţiei pe linia înfiinţării de şcoli şi universităţi pentru femei în Statul Qatar. Totodată, prim-ministrul Viorica Dăncilă a exprimat interesul României pentru crearea unui centru regional de cercetare-inovare în ştiinţe biologice şi biomedicale, având în vedere experienţa vastă a Statului Qatar în domeniu. Partea qatareză a exprimat interes pentru cooperarea în domeniul cercetării şi inovării şi a invitat studenţii români să participe la programele organizate de fundaţie ", precizează Guvernul.
În contextul dorinţei de aprofundare a legăturilor economice între cele două state, Viorica Dăncilă a avut o întrevedere cu Sheikh Faisal bin Qassim Al Thani, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Qatarezi, care o oferit o cină în onoarea premierului român. 

Dăncilă a subliniat importanţa unei strânse colaborări bilaterale, în cadrul întrevederii cu ministrul canadian al Apărării
Prim-ministrul Viorica Dăncilă l-a primit vineri pe ministrul canadian al Apărării, Harjit Singh Sajjan, în cadrul întrevederii subliniind importanţa unei colaborări bilaterale cât mai strânse, cooperarea din domeniul apărării reprezentând un model în acest sens.
"Premierul Viorica Dăncilă a apreciat modul în care românii care învaţă şi muncesc în Canada, oameni oneşti şi implicaţi, care vin cu cele mai bune gânduri, s-au integrat în această ţară. De asemenea, şeful Executivului a subliniat că este importantă o colaborare bilaterală cât mai strânsă, iar cooperarea din domeniul apărării reprezintă un model în acest sens", a informat Guvernul, prin intermediul unui comunicat de presă.
În cadrul întrevederii, la care a participat şi ministrul Apărării, Mihai Fifor, au fost abordate teme de actualitate de pe agenda Alianţei Nord-Atlantice, cu accent pe situaţia de securitate în regiunea Mării Negre şi implementarea măsurilor aliate de asigurare şi a prezenţei avansate adaptate.
"Viorica Dăncilă a mulţumit părţii canadiene pentru sprijinul acordat României, prin contribuţiile consistente în implementarea măsurilor aliate de asigurare şi a prezenţei avansate adaptate pe flancul estic, ce transmit un mesaj puternic de solidaritate aliată. Prezenţa detaşamentului canadian dislocat în România pentru executarea misiunilor de Poliţie Aeriană Întărită, precum şi cu personal din Forţele Aeriene Române care îşi desfăşoară activitatea în Baza 57 Aeriană arată cooperarea excelentă pe dimensiunea militară, în context regional. În cadrul întâlnirii, a fost abordată şi tema împărţirii echitabile a sarcinilor în cadrul Alianţei, oficialul român reiterând faptul că România se află în al doilea an de alocare a 2% din PIB pentru apărare, iar din perspectiva planificării bugetare pentru anul 2019 şi estimările pentru anii următori, Guvernul României menţine obiectivul atingerii ţintei de 2% din PIB în ceea ce priveşte alocările pentru apărare", a informat Biroul de presă al Guvernului.
Ministrul canadian al Apărării a mulţumit României pentru profesionalismul militarilor şi pentru parteneriatul solid construit în domeniul militar, apreciind faptul că ţara noastră a demonstrat seriozitate şi unitate în cadrul NATO. El a apreciat şi relaţiile "excelente" între Forţele Aeriene Canadiene şi cele ale Armatei României, consolidate în cele trei misiune de poliţie aeriană pe care militarii canadieni le-au desfăşurat în ţara noastră, dar şi în diferite alte misiuni şi exerciţii comune, arată sursa citată.
"Ne bucurăm că avem în Canada o comunitate de români bine reprezentată. Avem premise foarte bune pentru o cât mai bună colaborare între România şi Canada", a spus el. 

Proiectul BRUA şi relaţia cu România - printre temele de discuţie ale întâlnirii ministrului Meleşcanu cu omologul ungar
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a avut vineri, la Bucureşti, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe şi comerţului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, şi a discutat cu acesta inclusiv despre proiectul BRUA şi despre retorica liderilor de la Budapesta, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES.
"Şeful diplomaţiei române i-a transmis omologului ungar că urmăreşte cu deosebită atenţie modul în care autorităţile ungare gestionează teme de politică internă şi externă, cu implicaţii directe din perspectiva relaţiilor cu România, inclusiv în ceea ce priveşte retorica oficialilor de la Budapesta", arată sursa citată.
Cu referire la marcarea Centenarului Marii Uniri, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat "importanţa adoptării unei atitudini echilibrate şi a unei abordări reţinute şi fără accente emoţionale, care să denote respect reciproc", arată ministerul român.
Cu privire la securitatea energetică, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat angajamentul pentru realizarea proiectului BRUA, în vederea diversificării surselor de gaz şi a rutelor de transport la nivel european, arătând că România a respectat graficul în vederea consolidării infrastructurii necesare finalizării fazei I a BRUA şi a pregătirii terenului pentru faza a II-a în discuţiile cu factorii de decizie din UE.
În context, oficialul român a prezentat stadiul procesului intern de adoptare a Legii offshore, care va crea cadrul juridic necesar pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră.
Ministrul Teodor Meleşcanu a făcut o prezentare a priorităţilor de pe agenda externă a Preşedinţiei României la Consiliul UE din prima jumătate a anului viitor, fiind explorată de ambele părţi posibilitatea cooperării pe dosare precum extinderea UE în Balcanii de Vest, securitatea la Marea Neagră şi Vecinătatea Estică. Oficialul român a subliniat în context importanţa procesului de extindere din perspectiva securităţii regionale, având în vedere interesul deosebit pentru ca ţările din regiunea Balcanilor să fie ancorate în parcursul european şi în cadrul structurilor euro-atlantice.
În ceea ce priveşte Vecinătatea Estică, ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că Preşedinţia României la Consiliul UE va pleda pentru menţinerea unui angajament strategic al UE în vederea asigurării stabilităţii, securităţii şi dezvoltării economice a vecinătăţii estice, regiune de interes pentru ambele ţări.
Totodată, a menţionat importanţa pe care Preşedinţia României la Consiliul UE o va acorda în mandatul său regiunii strategice a Mării Negre.
Cu referire la evoluţiile privind legea învăţământului din Ucraina, mai arată MAE, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind măsurile legislative adoptate de Rada Supremă de la Kiev cu impact asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a subliniat angajamentul său pentru continuarea discuţiilor cu partea ucraineană precum şi în vederea capacitării instituţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, pentru identificarea celor mai potrivite soluţii. 

Negrescu: Am demarat seria de acţiuni prevăzute a fi organizate la Bruxelles în vederea creşterii profilului european şi vizibilităţii României
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, aflat miercuri într-o vizită de lucru la Bruxelles, a subliniat necesitatea unei strânse cooperări cu membrii români ai Parlamentului European şi a sprijinului actorilor sociali în promovarea mandatului României la Consiliul Uniunii Europene, informează MAE.
Potrivit unui comunicat al MAE, ministrul Negrescu a avut o întrevedere cu preşedintele Comitetului Economic şi Social European, Luca Jahier, şi a participat la două evenimente publice găzduite de noul sediu al Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană: o masă rotundă cu membrii delegaţiei române în Parlamentul European şi lansarea studiului "Provocări actuale în domeniul securităţii cibernetice - impact şi contribuţia României în domeniu", realizat de Institutul European din România în cadrul proiectului "Studii de Strategie şi Politici 2017".
Discuţiile s-au axat pe evoluţia procesului de pregătire privind preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ministrul delegat trecând în revistă principalele dimensiuni ale agendei de lucru a mandatului pe care ţara noastră îl va exercita, în premieră, în primele şase luni ale anului viitor.
Cei patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene vizează "Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate", "Europa siguranţei", "Europa, actor global" şi "Europa valorilor comune", menţionează comunicatul.
Oficialul român a evidenţiat rolul jucat de reprezentanţii României din Comitetul Economic şi Social European şi membrii Parlamentului European în cadrul procesului de consultare privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, dar şi de alţi exponenţi ai mediului sindical, patronal, academic şi asociativ, atât prin propunerile formulate, cât şi printr-o participare activă şi constantă la dezbaterile din cadrul Forumul "EU-RO 2019", toate contribuţiile fiind ulterior integrate în procesul de reflecţie derulat în vederea fundamentării programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
"Ne dorim ca proiectul Preşedinţiei României la Consiliului Uniunii Europene să reunească, sub egida interesului comun, ansamblul decidenţilor politici şi instituţionali, precum şi întreaga societate în ansamblul ei. Ne propunem să fim eficienţi, eforturile noastre urmând să se concentreze cu precădere pe avansarea dosarelor care pot aduce rezultate tangibile pentru cetăţeni. Contăm în acest sens pe o strânsă cooperare cu membrii români ai Parlamentului European şi pe sprijinul actorilor sociali în promovarea mandatului României la Consiliul Uniunii Europene, având certitudinea că dialogul şi colaborarea noastră vor avea o contribuţie semnificativă în procesul de redinamizare a dezbaterilor pe teme europene", a declarat Victor Negrescu, citat în comunicat.
Ministrul a menţionat totodată că una dintre tematicile de interes pe care România le va promova în primul semestru al anului viitor se referă la cultura securităţii cibernetice în Uniunea Europeană.
"Într-o lume a digitalizării accelerate, România este interesată să lucreze pe subiectul protejării siguranţei cetăţenilor în spaţiul virtual. Securitatea cibernetică nu mai este o opţiune. Atacurile cibernetice au devenit din ce în ce mai complexe, vizând diverse sectoare de activitate, chiar infrastructuri critice, precum energia, transporturile, sănătatea, astfel încât cibernetica reprezintă o prioritate-cheie pentru viitorul Uniunii Europene. În acest context, dacă România a fost până acum un furnizor de resursă umană competentă în domeniul securităţii cibernetice, ţara noastră poate deveni un exportator de soluţii pentru politicile publice care se gândesc astăzi în plan european", a afirmat Negrescu.

Guvernul a aprobat Strategia pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
Guvernul a aprobat vineri Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, document realizat sub coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, informează Biroul de presă al Executivului.
Coordonatorul departamentului, Laszlo Borbely, a arătat că la elaborarea strategiei s-a lucrat mai mult de un an, în spatele formei finale aflându-se o consultare publică extinsă.
"Am încercat să implicăm cât mai multe categorii sociale, să aducem împreună diferite viziuni şi argumente, astfel încât să obţinem acest cadru de dezvoltare. Munca depusă alături de colegii mei din departament nu a fost uşoară. În schimb, am avut mereu motivaţie şi energie, deoarece am ştiut că sustenabilitatea este singura soluţie pentru generaţiile viitoare", a declarat Laszlo Borbely, potrivit unui comunicat de presă.
Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 oferă principalele direcţii de acţiune pentru implementarea Agendei 2030, asumată de 193 de state la Adunarea Generală ONU din 2015. Consilierul de stat Laszlo Borbely a apreciat că adoptarea Strategiei era esenţială pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene.
"Dezvoltarea durabilă va fi o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. Strategia adoptată astăzi ne ajută şi mai mult în demersul de a coordona implementarea Agendei 2030, nu doar la nivel naţional, dar şi european. Uniunea Europeană îşi doreşte să rămână lider global în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În acest context favorabil, România are şansa unică să fie un adevărat hub regional al dezvoltării durabile", a mai spus consilierul de stat.
Cele 17 obiective ale Strategiei pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 înglobează trei piloni esenţiali: dezvoltare economică; echitate socială şi mediu. Mai mult, documentul propune şi înfiinţarea unui cadru instituţional: Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, condus de prim-ministru; nuclee pentru dezvoltare durabilă, în fiecare instituţie relevantă; Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, format din specialişti; sprijinirea formării unei coaliţii pentru dezvoltare durabilă din reprezentanţii societăţii civile.
"În fiecare zi încercăm, prin acţiunile noastre, să ajungem mai aproape de îndeplinirea celor 17 obiective. Astăzi, am făcut un pas mare, dar drumul dezvoltării sustenabile continuă. Următoarea etapă va fi finalizată atunci când vom realiza 'Planul de acţiune'. Provocarea este să creăm o masă critică a majorităţii cetăţenilor României care să susţină acest project. Vom reuşi acest lucru prin deschiderea către cetăţeni şi prin formarea cadrului instituţional pe care îl propunem în strategie", a completat Laszlo Borbely. 

Ambasadorul Germaniei: Dacă permitem ca prin intermediul ştirilor false naţionalismul, populismul să ne separe, avem cu adevărat o problemă
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a declarat marţi că, dacă societăţile europene permit ca, prin intermediul ştirilor false, naţionalismul şi populismul să le separe, atunci acestea au "cu adevărat o problemă, o problemă mult mai mare decât sporadice minciuni politice".

"Dacă permitem ca prin intermediul ştirilor false naţionalismul, populismul să ne separe în continuare şi să ne divizeze societăţile, atunci avem cu adevărat o problemă, o problemă mult mai mare decât sporadice minciuni politice. De aceea, trebuie să devină prioritar pentru noi, în egală măsură diplomaţi şi jurnalişti, să combatem ferm asemenea tendinţe, cu măsură, cu pârghiile adecvate şi cu tot ce dispunem profesional în - să îl numim - dulăpiorul nostru cu medicamente", a afirmat diplomatul, la conferinţa mass-media româno-germană ce are ca temă, anul acesta, "Fake news - un pericol pentru democraţie?"
Meier-Klodt a vorbit despre o "întărire" a ceea ce el a numit "sistemul imunitar" în contextul social actual.
"Nu putem împiedica faptul că în spaţiul public suntem înconjuraţi tocmai acum, în sezonul gripelor, de tot felul de viruşi şi bacterii. Nu putem decide pur şi simplu să rămânem acasă, de aceea trebuie să ne întărim sistemul imunitar. Este valabil pentru fiecare dintre noi şi pentru societate să îl pregătim pentru a face faţă diverselor atacuri", a punctat acesta.
Una dintre provocări, a spus ambasadorul, este menţinerea Europei unite.
"O Europă a cărei forţă provine din diversitate nu poate funcţiona decât în condiţiile unui consens asupra unor numitori comuni - da, unitate în diversitate, cel puţin referitor la setul european de valori", a afirmat Cord Meier-Klodt.
"De actualitatea subiectului fake news ne-am putut convinge ieri şi astăzi în presa românească", a menţionat el, amintind de declaraţia preşedintelui României de marţi pe această temă.
Meier-Klodt a arătat, în context, că "fake news nu este un fenomen nou". "Chiar dacă s-ar putea crea uşor această impresie, având în vedere dezbaterile actuale despre era post-adevăr, nu, neadevărurile intenţionate au făcut întotdeauna parte din comunicarea politică. Marelui (Otto von - n.r.) Bismarck îi este atribuită afirmaţia conform căreia 'niciodată nu se minte mai des decât înaintea alegerilor, în timpul războiului şi după vânătoare'", a spus ambasadorul Germaniei.
"Eu nu cred că în sine ele (fake news) reprezintă, în parte, un pericol pentru democraţia ca atare, depinde de mediul în care sunt enunţate şi propagate - polarizarea socială, neîncrederea reciprocă şi tendinţa către o acutizare generatoare de conflicte oferă iniţial terenul propice în care prind într-adevăr rădăcini ştirile false, putând descompune în mod durabil liantul social", a explicat Meier-Klodt.
Şeful statului român a vorbit, marţi, despre fenomenul de "fake news", în contextul actual.
"Asta se întâmplă dacă un infractor ajunge în vârful statului, e banal. Iar acest infractor Dragnea, care s-a cocoţat în vârful partidului şi al statului, progresează. Din păcate, nu în domeniul calităţii politicilor publice, nu în domeniul statului de drept, dar iată că progresează semnificativ în domeniul fake news. Ce a prezentat este ceea ce în ziua de astăzi se numeşte fake news. Mai demult, se numeau pur şi simplu minciuni. Sunt minciuni pesediste adunate. (...) Iar dacă discutăm despre ce a fost ieri nu pot să nu menţionez valizele", a declarat, marţi, Iohannis la Palatul Cotroceni.
Conferinţa mass-media româno-germană, aflată la a cincea ediţie, are ca scop realizarea unui schimb de idei şi de experienţă între reprezentanţii media din România şi Germania. Evenimentul este organizat de către Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti, în cooperare cu Deutsche Welle. 

Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor Marine SNMCMG-2 continuă misiunile în Marea Neagră
Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor Marine SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group 2), din care face parte şi Dragorul Maritim "Lt. Dimitrie Nicolescu" (DM-29), continuă seria misiunilor specifice în Marea Neagră, pentru asigurarea unei prezenţe constante pe flancul estic al Alianţei, într-o zonă marcată de escaladarea cursei înarmării şi de conflicte îngheţate, transmite Statul Major al Forţelor Navale (SMFN).
Potrivit sursei citate, după o vizită de câteva zile în portul Batumi, din Georgia, care a avut ca obiectiv dezvoltarea dialogului militar şi a cooperării NATO cu partenerul georgian, pentru întărirea securităţii şi a stabilităţii în regiune, în perioada 9-12 noiembrie, Gruparea navală NATO face o escală pe ţărmul vestic al Mării Negre, în portul Burgas, din Bulgaria, pe parcursul căreia echipajul dragorului maritim românesc va desfăşura activităţi de planificare şi coordonare a exerciţiilor pe mare cu marinarii militari bulgari, în vederea stabilirii detaliilor de executare a Exerciţiului naval bilateral româno-bulgar "Poseidon 18". Acesta este planificat în apele teritoriale bulgăreşti şi în cele internaţionale ale Mării Negre, în perioada 13-16 noiembrie.
"De asemenea, sâmbătă, 10 noiembrie, în intervalul orar 13.00-15.00, nava românească va permite vizita la bord a publicului doritor, oportunitate deosebită pentru promovarea imaginii Forţelor Navale Române (FNR) şi asigurarea transparenţei unui astfel de exerciţiu internaţional", se arată în comunicatul SMFN.
Gruparea navală SNMMG-2, prezentă pentru a patra oară pe parcursul anului 2018 în Marea Neagră, este una dintre cele patru grupări navale permanente ale NATO, iar statele aliate care deţin forţe navale pun la dispoziţia Alianţei, pentru o perioadă determinată de timp, platforme navale de luptă, pentru a participa la misiunile de asigurare a securităţii colective a cetăţenilor din ţările NATO.
Conform angajamentelor asumate de ţara noastră, din pachetul de forţe pus la dispoziţia NATO de Forţele Navale Române fac parte o fregată cu elicopter la bord, un dragor maritim, un detaşament de scafandri EOD (de luptă împotriva dispozitivelor explozive) şi ofiţeri de stat major.
În ultimii ani, NATO şi-a consolidat prezenţa pe flancul estic şi în zona Mării Negre. Prin participarea marinarilor militari români la misiunile aliate în zona Mării Negre, România a demonstrat faptul că nu este doar un beneficiar al măsurilor colective de descurajare a ameninţărilor din vecinătatea estică a Alianţei, ci şi un furnizor de securitate şi un pilon de stabilitate în regiune, a menţionat sursa citată. 

Adrian Badea, preşedinte AOSR: Marea Unire e un deziderat de secole al poporului nostru
Marea Unire e un proces istoric care nu a început nici în 1914, nici în 1848, ci este un deziderat de secole al poporului nostru, a declarat Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), la dezbaterea intitulată ''Şcoala, Biserica, Armata - instituţii cu rol fundamental în înfăptuirea Marii Uniri'', la sediul Cercului Militar Naţional.
"Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a organizat a doua dezbatere, anul acesta, despre Centenar. Astăzi ne-am propus să discutăm despre rolul a trei instituţii fundamentale a oricărei ţări, despre rolul Armatei, Şcolii şi Bisericii în realizarea Marii Uniri. Ne-am propus să scoatem o carte în cadrul editurii Academiei noastre, care va purta exact acest titlu - 'Armata, Biserica şi Şcoala - instituţii fundamentale în realizarea Marii Uniri'. Ea va apărea, probabil, la începutul lunii decembrie", a precizat Adrian Badea.
El a amintit de personalităţile istorice care au vorbit de ideea de unitate naţională sau care au contribuit efectiv la realizarea Marii Uniri din 1918.
"Figura luminoasă care a aprins această flacără a existenţei posibilităţii realizării unirii românilor a fost Mihai Viteazu. Din păcate, în momentul acela, nici conştiinţa, poate, a românilor, nici contextul internaţional nu era potrivit, acea unire nu a ţinut mult. Însă după aceea au fost generaţii extrem de luminate, în special după 1848, care au reaprins ideea aceasta a identităţii naţionale a românilor (...) - oameni cu aceeaşi limbă, cu aceeaşi cultură, cu aceeaşi religie, cu aceleaşi tradiţii şi obiceiuri şi sigur că rolul important în crearea şi pregătirea aceasta l-a avut la început Biserica şi Şcoala, pentru că în Biserică s-a păstrat nu numai credinţa creştină (...), dar şi limba şi tradiţiile poporului nostru", a mai spus Badea.
El a adăugat că după jumătatea secolului XIX au început să apară din ce în ce mai multe şcoli în limba română şi a amintit "doi miniştri extraordinari" - Spiru Haret şi Constantin Angelescu - care au reuşit să înfiinţeze câte o şcoală aproape în fiecare sat.
"În ceea ce priveşte Armata, sunt absolut convins că fără rolul ei şi fără jertfa de sânge a românilor noi nu am fi reuşit ca la masa tratativelor care au urmat şi care nu au fost deloc simple în anii de după terminarea războiului, la pregătirea tratatelor de la Trianon şi de la Versailles, nu am fi reuşit dacă nu am fi pus în faţa partenerilor noştri jertfa de sânge a ostaşilor români. Armata a fost şi cea care, după Unire, a consolidat acest proces", a afirmat preşedintele AOSR.
La dezbaterea organizată la Cercul Militar Naţional au participat membri ai Parlamentului şi ai Guvernului, responsabili politici, reprezentanţi ai clerului, membri ai corpului academic, oameni de ştiinţă şi de cultură, rectori, directori ai unor colegii naţionale de prestigiu, profesori din învăţământul universitar şi preuniversitar, studenţi şi elevi.
Printre vorbitori s-au numărat prof. dr. Ioan Scurtu, gen. prof. dr. Teodor Frunzetti, senatoarea Ecaterina Andronescu, prof. dr. Ion Solcanu ş.a. 

Sibiu: Turiştii, mai ales cei britanici, au început să îşi rezerve camere în hotelul de gheaţă de la Bâlea
Turiştii, mai ales cei britanici, au început să îşi rezerve camere în singurul hotel de gheaţă românesc, cel ce va fi construit la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş, la peste 2.000 de metri altitudine, a precizat vineri, pentru AGERPRES, responsabilul de marketing al hotelului, Mihai Daniel Corbu.
"Vom avea aceleaşi preţuri ca şi anul trecut, 100 de euro, camera şi 150 de euro, un iglu. Rezervări sunt din 24 decembrie, aşa cum ne gândim noi că inaugurăm. Noi sperăm să vină frigul", a spus Mihai Daniel Corbu.
Potrivit reprezentantului Hotel of Ice Bâlea, în sezonul trecut, peste o mie de turişti din toată lumea s-au cazat în camerele de gheaţă ale ineditului hotel.
În acest an, turiştii se vor bucura de camere decorate cu tema "Frozen Love".
"După studierea mai multor variante, s-a decis ca tema noului Hotel de Gheaţă de la Bâlea Lac sa fie 'Frozen Love', în acest sezon fiind promovată dragostea şi pasiunea pentru natură, aer curat, drumeţie montană şi Masivul Făgăraş în timpul anotimpului rece. Îndată ce condiţiile meteorologice vor fi prielnice pentru acest demers, la Bâlea Lac, vor începe lucrările de ridicare al celui de-al paisprezecelea Hotel de Gheaţă şi al celorlalte construcţii (Biserica de Gheaţă, 'satelitul' din cele trei igluuri, pârtiile şi zonele de distracţie pe zăpadă etc)", se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES.
Restaurantul din holul hotelului de gheaţă se va numi "Regele Ferdinand I al României - Întregitorul", pentru a marca Centenarul Unirii de la Alba-Iulia. Pentru prima dată, la hotelul de gheaţă de la Bâlea se va lansa şi un parfum creat şi pentru femei şi pentru bărbaţi, numit "Frozen Love".
"Deocamdată, la Bâlea Lac condiţiile meteorologice nu permit, în niciun fel, desfăşurarea unor etape din procesul de construire a obiectivelor cuprinse în Proiectul de Marketing Turistic 'Hotel of Ice - Bâlea Lac', dar lucrările vor începe imediat ce stratul de zăpadă de aici va fi îndeajuns de consistent şi gheaţa lacului Bâlea va depăşi în grosime 20 de centimetri. Dacă nu vor interveni probleme deosebite, Hotel of Ice Bâlea Lac va fi deschis pentru vizitare în Ajun de Crăciun", anunţă proprietarii hotelului.
Vineri, la Bâlea Lac, în locul unde urmează să se ridice hotelul de gheaţă şi igluurile, este cald, temperatura fiind la amiază de plus şapte grade Celsius şi nu este nici urmă de zăpadă. Meteorologii sibieni prognozează că este posibil să ningă săptămâna viitoare.
Pentru a ajunge la Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri altitudine, turiştii traversează cu telecabina o distanţă de 3.700 de metri deasupra Văii Bâlea. Accesul cu maşina se poate face pe Transfăgărăşan, doar până la Bâlea Cascadă, de unde se poate urca pe munte numai cu telecabina.
Iarna, la Bâlea Lac se înregistrează cel mai mare strat de zăpadă dintr-o zonă turistică din România, unde există o staţie meteo. Aceste construcţii de gheaţă de aici, hotelul, biserica şi igluurile, sunt unice la noi în ţară şi rare în Europa. Turiştii care vor înnopta în camerele de gheaţă de la Bâlea semnează o declaraţie pe propria răspundere că îşi iau toate măsurile să nu îngheţe. Pentru a preveni îmbolnăvirea turiştilor, proprietarii hotelului de gheaţă acoperă paturile de gheaţă cu o "saltea" din lemn, piei de animale, peste care se pune o saltea clasică şi saci de dormit rezistenţi şi călduroşi. Camerele de gheaţă nu au uşi, ferestre, iar "mobilierul" este doar din gheaţă sculptată. Nu există o toaletă sau duşuri în hotel, ci la o distanţă de câteva zeci de metri, la telecabină sau în cea mai apropiată cabană. În hotelul inedit mai există un restaurant, un bar, chiar şi paharele şi farfuriile fiind din gheaţă.
De-a lungul timpului, mai multe vedete au vizitat Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac. Printre ele se numără Jean-Claude Van Damme care a filmat o reclamă la Bâlea. 

AGERPRES

top

...