1106 - 10 decembrie 2018 - ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ

 

România poate asigura o preşedinţie rezonabilă a Consiliului UE în pofida circumstanţelor interne dificile, declară preşedintele Iohannis
România poate asigura o preşedinţie rezonabilă a Consiliului Uniunii Europene, în pofida circumstanţelor interne dificile, declară preşedintele român Klaus Iohannis într-un interviu acordat sâmbătă publicaţiei austriece Kurier.
Întrebat cum vor fi evitate disputele cu partidul aflat la guvernare pe tema statului de drept şi luptei împotriva corupţiei în timpul exercitării preşedinţiei Consiliului UE, Iohannis a declarat că se opune oricui pune în pericol lupta împotriva corupţiei şi statul de drept în România, indiferent dacă este sau nu membru al guvernului, şi că foloseşte toate puterile pe care i le oferă Constituţia pentru a împiedica adoptarea unor legi care slăbesc sistemul judiciar.
Chiar şi în aceste circumstanţe interne dificile, România poate asigura o preşedinţie rezonabilă a Consiliului UE, a spus Iohannis, exprimându-şi speranţa că, în pofida controverselor şi ideilor diametral opuse ale sale şi ale guvernului privind justiţia şi statul de drept, aceste dispute nu vor avea impact negativ asupra exercitării preşedinţiei Consiliului UE.
În legătură cu priorităţile acestei preşedinţii, pe care România o va exercita în prima jumătate a anului 2019, preşedintele român consideră că o viziune comună şi păstrarea valorilor europene trebuie să fie o prioritate pentru toate ţările membre. Această viziune comună înseamnă că în prim plan trebuie să se afle preocuparea pentru unitatea Uniunii, coeziune şi solidaritate între ţările membre, a detaliat preşedintele român.
El a amintit principalele dosare ce vor trebui gestionate în timpul preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii Europene: ieşirea Marii Britanii din Uniune, cadrul financiar multianual, migraţia, dezbaterea privind viitorul UE.
Un proiect-cheie al preşedinţiei pe care o va exercita România va fi Consiliul European Informal care va avea loc la Sibiu la 9 mai 2019 şi va fi dedicat dezbaterii privind viitorul UE. Iohannis şi-a exprimat speranţa că reuniunea va oferi o perspectivă clară şi pozitivă pentru Uniune şi că va sensibiliza cetăţenii europeni.
În opinia sa, oamenii se aşteaptă la răspunsuri clare la problemele lor, iar România doreşte să obţină rezultate concrete pentru cetăţeni.
În interviul pentru Kurier, şeful statului român s-a exprimat în favoarea politicii de extindere a UE ca instrument de stabilitate şi securitate pe continentul european, iar în privinţa migraţiei a avansat ca soluţie o abordare pe mai multe niveluri, exprimându-şi încrederea că în timpul preşedinţiei exercitate de România se va reuşi o apropiere a poziţiilor, care sunt foarte diferite în această problemă.
Întrebat dacă alegerile europarlamentare din 2019 vor consolida partidele populiste şi naţionale de dreapta, Iohannis a apreciat că felul în care se vor rezolva din punct de vedere politic provocările pe care le presupun Brexitul, criza migraţiei şi viitorul buget al UE vor determina viitorul Uniunii după 2019. În opinia sa, cu soluţii bune la aceste probleme, s-ar putea contracara tendinţele emergente populiste care sunt o realitate.

MAE: Priorităţile viitoarei preşedinţii a Consiliului UE, prezentate în reuniunea informală a secretarilor de stat şi secretarilor generali
MAE a organizat vineri reuniunea informală a secretarilor de stat şi secretarilor generali din ministerele afacerilor externe ale statelor membre UE şi din Serviciul European de Acţiune Externă, reuniune având drept scop prezentarea priorităţilor viitoarei Preşedinţii a Consiliului UE, precum şi discutarea unor subiecte de actualitate de pe agenda europeană.
Potrivit unui comunicat transmis de MAE, ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezentat cei patru piloni principali ai agendei Preşedinţiei române a Consiliului UE: Europa convergenţei, menţinerea unei Europe sigure, consolidarea rolului global al UE şi Europa valorilor comune.
Ciamba a subliniat importanţa acordată de viitoarea preşedinţie română coeziunii şi asigurării unităţii, reafirmând angajamentul României de a contribui la relansarea proiectului european. A evocat semnificaţia Summitului informal de la Sibiu, la 9 mai 2019, în contextul dezbaterii privind priorităţile strategice ale Uniunii Europene în următorii ani.

Ministrul a prezentat, totodată, obiectivele circumscrise agendei externe a UE pe durata preşedinţiei române, evidenţiind sprijinul României pentru consolidarea proiectului european, inclusiv din perspectiva asumării de către Uniunea Europeană a unui rol mai proeminent pe scena globală, informează MAE.
De asemenea, Ciamba a subliniat angajamentul României pentru avansarea politicii de extindere, necesitatea dezvoltării relaţiilor cu partenerii estici care au încheiat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, interesul pentru dezvoltarea relaţiei transatlantice şi a cooperării UE-NATO, precum şi importanţa susţinerii multilateralismului şi a cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite.
În cadrul reuniunii au fost abordate, totodată, perspectivele relaţiei transatlantice şi aspecte vizând gestionarea Serviciului European de Acţiune Externă.
"Reprezentanţii statelor membre au exprimat aprecieri privind stadiul pregătirilor pentru organizarea Preşedinţiei române a Consiliului UE, reflectate în acest prim eveniment, precum şi susţinerea pentru priorităţile prezentate", se mai arată în comunicat.
Reuniunea informală a secretarilor de stat şi secretarilor generali din ministerele afacerilor externe ale statelor membre UE are loc semestrial, înainte de începerea unei noi preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene. 

Ambasadorul Ucrainei în România: Principalul risc privind securitatea în Europa de Est îl reprezintă Rusia
Principalul risc privind securitatea în regiunea Europei de Est îl reprezintă Rusia, deoarece acţiunile acestui stat creează "o ameninţare absolut reală şi directă faţă de ţări din estul Europei şi faţă de ţări din zona Mării Negre", a declarat, vineri, ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov.
"Principalul risc îl reprezintă Rusia şi acţiunea Rusiei în toată regiunea Europei de Est şi în special în regiunea Mării Negre, pentru că acţiunile Rusiei şi ambiţiile Rusiei imperialiste creează de fapt o ameninţare absolut reală şi directă faţă de ţări din estul Europei şi faţă de ţări din zona Mării Negre. Asta ştim cu toţii şi cred că aţi văzut ultimele evoluţii care au fost, acest atac deja deschis, e de fapt premiera în războiul dintre Ucraina şi Rusia, când atacul s-a produs sub pavilionul Rusiei şi a fost ordonat şi a fost, de fapt, desfăşurat de către forţele ruse", a spus ambasadorul, cu prilejul participării sale la o dezbatere pe tema securităţii frontierei estice a NATO organizate de Asociaţia "Ţine de Noi", Fundaţia Hanns Seidel - România şi Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie.
El este de părere că sancţiunile impuse Rusiei pentru "acţiunile agresive" în ceea ce priveşte flancul de est al NATO au rezultat, dar nu este deocamdată cel aşteptat.
"Trebuie să continuăm să convenim şi să aplicăm următoarele sancţiuni care vor face presiunea necesară asupra Rusiei pentru a reveni în cadrul dreptului internaţional", a opinat Oleksandr Bankov.
Ambasadorul a afirmat că sunt mai multe direcţii în ceea ce priveşte măsurile care ar trebui luate pentru întărirea securităţii în Europa de Est.
"Există spaţiul coordonat de NATO, există şi vecinătatea estică, care trebuie şi ea luată în considerare, adică în afară de aliaţii care colaborează în sensul întăririi flancului estic al NATO trebuie să existe şi cooperarea mai strânsă, mai practică şi cu ţările vecine, adică ţările care au aspiraţii nord-atlantice, de exemplu Ucraina, Georgia, care au declarat şi oficial intenţia de a se alătura NATO şi de a avea un program de oportunităţi lărgite în cooperarea cu NATO, pentru că numai în această cooperare mai largă, care va include toate oportunităţile oferite nu numai de aliaţi, dar şi de parteneri estici, putem ajunge să avem această securitate întărită şi încrederea, de fapt, în regiunea noastră", a declarat Oleksandr Bankov.
l a menţionat că între România şi Ucraina există o bună cooperare în domeniul militar şi al forţelor de ordine, precizând că săptămâna aceasta s-au semnat două protocoale de colaborare, unul cu Poliţia de Frontieră română, iar celălalt cu Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI.
"Colaborarea practică de fapt există în mai multe direcţii. În ceea ce priveşte cooperarea strict militară, se ştie foarte bine că partea ucraineană participă la mai multe exerciţii militare care au avut loc pe teritoriul României, internaţionale, în cadrul NATO sau organizate de SUA şi continuăm şi la anul vom avea exerciţii şi mai multe colaborări practice", a spus ambasadorul Ucrainei în România.
Întrebat de jurnalişti despre legea care ar interzice dreptul minorităţilor din România de a studia în limba română în Ucraina, el a declarat: "Nu e vorba de interzicerea unor drepturi, e vorba doar de întărirea învăţământului în limba ucraineană şi acest subiect se ştie foarte bine, e discutat bilateral (...) Tema, subiectul va fi abordat şi în cadrul unor întâlniri care vor avea loc săptămâna viitoare", a afirmat Oleksandr Bankov.
Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie, Iulian Chifu, a declarat că românii sunt afectaţi de situaţia din Ucraina.
"Ne afectează în mod direct, pentru că e vorba despre un vecin, ne afectează foarte mult, pentru că această stare de război sau - mă rog - cum se cheamă la ei Legea marţială a fost introdusă şi în districtele la frontiera cu Republica Moldova, respectiv cu regiunea separatistă nistreană (...) ne afectează foarte mult în momentul în care evoluţii interne sau provocări interne în Republica Moldova, pornind din zona nistreană, ar lovi regiunile din apropierea regiunii ucrainene, lucru care poate determina o nervozitate de înţeles din partea Ucrainei", a spus Chifu.
În opinia sa, pentru consolidarea securităţii în zona Europei de Est este nevoie de unitate europeană. "Cred că în primul rând ar trebui să avem o unitate europeană, în al doilea rând trebuie să avem o unitate transaltantică, deci între UE şi statele unite. Am văzut câteva mesaje foarte puternice date acum, după ultima reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe ale statelor membre NATO (...) practic vedem tentaţia de a face această coeziune şi de a merge mai departe pe aceste direcţii", a adăugat Chifu. 

Klemm: Câştigurile creşterii economice a României sunt mai ales ale cetăţenilor din zonele urbane
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat, vineri, într-o prelegere susţinută la Universitatea 'Al. I. Cuza din Iaşi', că un obiectiv cheie al parteneriatului strategic dintre România şi SUA este şi promovarea prosperităţii economice comune, el adăugând că deşi PIB-ul în ţara noastră a crescut foarte rapid după aderarea la UE, totuşi câştigurile acestei creşteri economice sunt mai ales ale cetăţenilor din zone urbane, în timp ce trei sferturi din populaţia din mediul rural trăieşte în sărăcie.
Discursul ambasadorului SUA a fost susţinut în timpul conferinţei de ştiinţe politice "Dezvoltare internaţională şi democratizare". Oficialul american a reamintit că timp de peste două decenii, Statele Unite şi România au colaborat îndeaproape, construind un cadru care întăreşte relaţiile bilaterale, susţinând dezvoltarea şi integrarea euro-atlantică a României şi "ţinând piept împreună provocărilor globale şi regionale".
"Una dintre priorităţile cheie ale parteneriatului strategic este angajamentul de promova prosperitatea economică. De exemplu, în 1997 comerţul avea o cifră de doar 660 de milioane. În 2017, acea cifră a atins nivelul record de peste 3 miliarde. Exporturile României în Statele Unite au crescut de la 400 de milioane la 2,2 miliarde", a spus Hans Klemm, care a adăugat că investitori majori din Statele Unite sunt prezenţi astăzi în economia României în sectoarele auto, energie sau IT.
Pe de altă parte, el a arătat că beneficiile aderării la UE sunt distribuite inegal la nivelul zonelor economiei şi ţesutului social din România.

"În 2017, PIB pe cap de locuitor al României a atins 63% din media UE, deci a crescut foarte repede în anii de după 2000. Ne amintim că la începutul secolului al XXI-lea procentajul era de 32%. Cu toate acestea, creşterea nu fost distribuită larg şi egal între regiuni. În regiunea Nord-Est, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 33,5 % din media UE. În Bucureşti, în acelaşi timp, procentajul era de 138%. Avem în faţa noastră munca grea a convergenţei, iar provocările sunt, din nefericire, substanţiale. În ciuda perioadelor de creştere mare, investiţiile în capitalul uman, educaţia şi sănătatea României au fost mai puţin decât ideale", a subliniat Hans Klemm, în timpul discursului său susţinut în Aula Mihai Eminescu a Universităţii din Iaşi.
El a citat datele Eurostat ce vizează cheltuielile în sănătate în UE, potrivit cărora România cele mai scăzute cheltuieli de sănătate pe persoană în 2016, şi a arătat că mulţi dintre cetăţenii români nu au acces la sistemul de sănătate pentru că sunt angrenaţi în economia informală.
"În ce priveşte cheltuielile din sănătate ca procent din PIB, România a cheltuit 5,3% din PIB pe sănătate în 2017, cel mai mic procentaj nu doar din statele membre ale UE, ci şi din statele candidate la UE, şi membrii ai Asociaţiei pentru Comerţ Liber al UE, conform Comisiei Europene. La 75 de ani, speranţa de viaţă la naştere rămâne sub media UE de peste 80. România are rata cea mai mare de tuberculoză, aproape dublă faţă de următoarea ţară de pe listă, şi a doua cea mai mare rată de diabet. Lipsa de acces şi îngrijirea medicală de slabă calitate marchează clasarea scăzută a României. În ciuda asigurării sociale obligatorii, sistemul de sănătate nu acoperă mulţi dintre cetăţenii României, pentru că implicarea lor în economia informală îi lasă în afara sistemului de asigurări medicale", a spus ambasadorul SUA.
El a spus totodată că şi în educaţie, situaţia este similară, sistemul fiind subfinanţat, iar indicatorii per capita sunt printre cei mai scăzuţi din UE, iar diferenţele între performanţele educaţionale ale tinerilor din România sunt foarte vizibile între mediul urban şi cel rural.
"Conform programului OECD pentru evaluarea internaţională a elevilor, poate doar 40% din cetăţenii de 15 ani ai României sunt alfabetizaţi funcţionali. Preşedintele Iohannis tocmai a vorbit despre aceste provocări în urmă cu trei zile, lansând o iniţiativă pe educaţie. România a avut cea mai scăzută rată de educaţie confesională din Uniunea Europeană, iar elevii din zonele rurale şi cu un fundal dezavantajat au soartă substanţial mai rea. De exemplu, copiii romi învaţă în şcoli separate, reîntărind modele de segregare, care măresc distanţa în ce priveşte calitatea educaţiei. Problemele din sectorul educaţional se traduc în lipsurile ocupaţionale ale ţării. Câştigurile creşterii economice recente ale României sunt mai ales ale cetăţenilor din zonele urbane, contribuind la segregarea urbană. Zonele rurale conţin aproximativ jumătate din populaţia României, iar trei sferturi dintre aceştia trăiesc în sărăcie. Peste 80% din şcolile cu performanţe reduse şi doar 1% din şcolile cu performanţe înalte sunt localizate în zone rurale. Aproximativ 27% dintre tinerii de la ţară nu termină educaţia secundară, iar angajarea informală domină sectorul agricol, cu peste 1,6 milioane de participanţi implicaţi în agricultură de semi-subzistenţă", a spus Hans Klemm.
Oficialul american a reamintit că Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au ajutat mai multe guverne româneşti să îmbunătăţească eficienţa administraţiei publice, să abordeze reforme structurale necesare, să investească în capital uman şi să creeze condiţiile pentru ca toţi românii să se bucure de beneficiile statutului de membru al UE.
"Diagnosticul sistematic de ţară al Băncii Mondiale a identificat instituţii slabe şi guvernanţă de slabă calitate drept constrângeri critice ale creşterii economice durabile în România. Banca Mondială a avertizat faţă de divergenţa în creştere dintre miezul urban dinamic şi integrat în UE şi săracii din mediul rural al periferiei izolate, care se vede deconectat de la ocaziile economice ale României", a evidenţiat Klemm, în timpul discursului său.
Totodată, el a subliniat că parteneriatul strategic dintre cele două ţări are ca piloni şi angajamentul comun faţă de valori cum ar fi statul de drept, piaţa deschisă şi respectarea şi promovarea drepturilor omului.
"Pe lângă prosperitatea economică, parteneriatul strategic Statele Unite-România îşi trage de asemenea rădăcinile din angajamentul nostru comun faţă de valorile democratice, inclusiv statul de drept, piaţa deschisă, respectarea şi promovarea drepturilor omului şi legătura puternică între popoarele naţiunilor noastre. În vreme ce dezvoltarea României este de netăgăduit, ţara are în continuare ocazia de a se îmbunătăţi în zone precum educaţia, îngrijirea sănătăţii, inovaţie, infrastructură, guvernanţă şi administraţie publică", a concluzionat ambasadorul SUA. 

Guvernul a aprobat a doua ediţie a programului Start-Up Nation
Guvernul a adoptat, vineri, a doua ediţie a programului Start-Up Nation, platforma online de înscriere în program urmând să fie deschisă în a doua jumătate a lunii decembrie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.
"În şedinţa de Guvern de astăzi a fost adoptată a doua ediţie a programului Start-Up Nation. Principalele modificări aduse ediţiei a doua, în comparaţie cu prima ediţie, se referă la simplificarea programului. Acum a fost construit pe baza experienţei acumulate în cazul Start-Up Nation 2017, o creştere a gradului de transparenţă, o atenţie mai mare pentru domeniile care ai mai multă atenţie din partea statului şi anume producţie, servicii, industrii creative şi comerţ, şi sunt promovate zonele ţării în care numărul de IMM-uri este foarte scăzut, acolo unde numărul de IMM-uri raportat la nivel judeţean raportat la suta de locuitori este mai mic decât patru", a precizat Barbu.
El a spus că forma finală a schemei de minimis este deja publicată pe site-ul Ministerului pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. "Platforma online de înscriere în program este în testare, astfel încât în a doua jumătate a acestei luni aplicaţia să fie deschisă", a mai spus Barbu. 

Preşedintele Senatului, în vizită oficială în Polonia
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, efectuează o vizită oficială în Republica Polonă, la Varşovia, în perioada 6-9 decembrie, la invitaţia omologului său polonez, Stanislaw Karczewski, în program fiind cuprinse întrevederi cu şefii parlamentului polonez şi preşedintele acestei ţări.
Tăriceanu va avea întrevederi cu Andrzej Duda, preşedintele Republicii Polone, Stanislaw Karczewski, mareşalul Senatului Republicii Polone, Marek Kuchcinski, mareşalul Seimului Republicii Polone (Camera Deputaţilor), Jacek Czaputowicz, ministrul afacerilor externe şi Jerzy Kwiecinski, ministrul investiţiilor şi dezvoltării, informează un comunicat al Senatului.
De asemenea, Tăriceanu va avea o întrevedere privată cu Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului de guvernământ Lege şi Justiţie.
Programul vizitei cuprinde şi o deplasare la Gdansk, municipiu reşedinţă al voievodatului Pomorski (Pomerania), unde preşedintele Senatului va avea întrevederi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai unor companii reper din domeniul transporturilor şi energiei.
Obiectivele vizitei au în vedere, în principal, consolidarea parteneriatului strategic cu Republica Polonă, prin aprofundarea dialogului strâns la nivel înalt şi dezvoltarea, prin mijloacele diplomaţiei parlamentare, a cooperării politico-diplomatice cu caracter strategic, precum şi a relaţiilor economice, în special în domeniile specifice conectărilor de transporturi, energie şi telecomunicaţii Nord-Sud.

PSD: Iohannis blochează România
PSD susţine că preşedintele Klaus Iohannis "blochează" România prin amânarea unei decizii referitoare la remanierea guvernamentală, social-democraţii anunţând că vor utiliza "toate mijloacele legale şi constituţionale" pentru a debloca situaţia creată.
"Partidul Social Democrat condamnă decizia iresponsabilă a preşedintelui Iohannis de a bloca funcţionarea a două ministere cheie ale Guvernului României. Lipsit de orice argument politic, legal sau constituţional, Iohannis se lasă mânat de ranchiuna şi obsesiile personale, aducând prejudicii statului român pe care ar fi trebuit să-l reprezinte. Iohannis pur şi simplu blochează România, astfel încât Guvernul PSD+ALDE să nu facă investiţii în autostrăzi şi dezvoltare locală. Scandalurile şi conflictele create de Iohannis sunt cu atât mai iresponsabile în contextul Anului Centenar şi al apelurilor repetate din partea oficialilor europeni privind realizarea unui consens politic înainte ca România să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al PSD transmis, vineri, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, "Iohannis a manifestat astăzi un comportament lipsit de orice decenţă şi bun simţ faţă de doamna prim-ministru, în ciuda mesajului de pace politică pe care aceasta i l-a adresat în cadrul şedinţei solemne organizată în Parlament cu ocazia Centenarului".

"Dincolo de funcţii, preşedintele Iohannis ar fi trebuit să dea dovadă de bună creştere şi politeţe faţă de o doamnă. În aceste condiţii, PSD va utiliza toate mijloacele legale şi constituţionale pentru a debloca situaţia creată de Iohannis şi pentru a-l determina pe acesta să respecte legile şi Constituţia României", se menţionează în comunicat.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că aşteaptă decizia CCR la sesizarea Guvernului în cazul remanierii de la Transporturi şi Dezvoltare Regională, după care va acţiona constituţional. 

Generalul Nicolae Ciucă i-a vizitat pe militarii români de la Detaşamentul de Apărare Antiaeriană din Polonia
Şeful Statului Major al Apărării (SMA), generalul Nicolae Ciucă, s-a întâlnit, joi, cu o parte dintre militarii români din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană ''Liliecii Negrii'', dislocaţi în Polonia, ca parte a Grupului de luptă al NATO condus de Statele Unite ale Americii, se precizează într-un comunicat de presă transmis, vineri, de Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Detaşamentul românesc este format din 120 de militari, care au misiunea de a asigura prezenţa înaintată consolidată, în sistem rotaţional, în nord-estul Alianţei, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.
Întâlnirea a avut loc în cadrul vizitei pe care şeful SMA a desfăşurat-o în Polonia, unde a participat la Ziua Distinşilor Vizitatori a Exerciţiului NATO de certificare a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Nord-Est, Anakonda 18, din localitatea Elblag.
Totodată, cu prilejul vizitei în Polonia, generalul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire cu generalul-locotenent Rajmund Andrzejczak, şeful Statului Major General al Forţelor Armate Poloneze, cu care a abordat subiecte referitoare la identificarea unor noi domenii de cooperare între forţele armate ale celor două ţări, precum şi despre diversificarea modalităţilor de instruire în comun.
"Generalul Ciucă i-a mulţumit omologului său pentru vizita în România pe timpul exerciţiul multinaţional Scorpions Fury 18 şi pentru implicarea şi sprijinul acordate în vederea atingerii Capabilităţii Finale a Comandamentului Brigăzii Multinaţionale Sud-Est. Totodată, a transmis mulţumiri şi militarilor polonezi pentru participarea la Ziua Naţională a României atât la parada din Bucureşti, cât şi la cea de la Alba Iulia", se precizează în comunicatul MApN.

Elena Udrea şi Alina Bica rămân în arest preventiv în Costa Rica până la soluţionarea cererii de extrădare
Elena Udrea şi Alina Bica vor rămâne în arest preventiv în Costa Rica până la soluţionarea cererii privind extrădarea lor, a decis luni un judecător costarican, scrie publicaţia online ameliarueda.com.
Ministerul Public din Costa Rica a transmis acestei publicaţii că Tribunalul Penal din districtul Pavas a prelungit măsura arestului preventiv pentru Elena Udrea şi Alina Bica, aflate de pe 3 octombrie în penitenciarul pentru femei Vilma Curling. Decizia prelungirii arestului preventiv a fost luată în urma cererii formulate pe 28 noiembrie de Oficiul de Evaluare Tehnică şi Relaţii Internaţionale din cadrul Procuraturii locale.
Dacă în urma procesului privind extrădarea, aflat în desfăşurare, justiţia costaricană dispune repatrierea lor, atunci autorităţile române vor avea la dispoziţie două luni pentru a le prelua, pe cheltuiala statului român, precizează website-ul citat.
Elena Udrea a fost arestată în Costa Rica în baza unui mandat de arestare emis de Interpol Bucureşti. Ea este judecată în România pentru luare de mită şi spălare de bani în legătură cu finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009, când Traian Băsescu a fost reales în funcţia de preşedinte.
La rândul său, Alina Bica s-a aflat timp de şase luni în arest preventiv în România, ca urmare a două condamnări - patru şi respectiv trei ani de închisoare - pentru primirea unor terenuri şi a 20 de mii dolari mită. Înainte de aceasta, a făcut apel şi aşteaptă decizia finală a Curţii Supreme de la Bucureşti. Ea este, de asemenea, acuzată de abuz în serviciu într-o afacere imobiliară frauduloasă de 73 milioane de dolari.


Sibiu: Restaurantul Hotelului de Gheaţă va purta, anul acesta, numele ''Ferdinand I al României''
Restaurantul Hotelului de Gheaţă va purta, în acest an, al Centenarului Marii Uniri, numele ''Ferdinand I al României''.
Zăpada abundentă din ultimele zile, precum şi temperaturile foarte scăzute înregistrate la Bâlea au creat condiţiile propice începerii lucrărilor la Hotelul de Gheaţă, care sunt programate să fie gata până în Ajunul Crăciunului, au anunţat responsabilii Proiectului de Marketing Turistic "Hotel of Ice Bâlea Lac".
"Startul lucrărilor a fost dat joi, când muncitorii au stabilit detaliile referitoare la amplasarea obiectivului, s-au tăiat primele "cărămizi" din gheaţa lacului Bâlea şi s-a început clădirea primilor pereţi. Pentru începerea lucrărilor la cel de-al paisprezecelea Hotel de Gheaţă, la Bâlea Lac a fost urcată o echipă de 30 muncitori, o parte dintre aceştia participând şi la construirea obiectivelor din sezoanele anterioare", se arată în comunicat.
Bucăţile de gheaţă au o grosime de 20-30 de centimetri şi sunt transportate cu săniile la locul şantierului hotelului. În loc de mortar, constructorii folosesc apă.
Spre deosebire de anii trecuţi, muncitorii vor ridica în acelaşi timp hotelul de gheaţă şi complexul de igluuri, pentru ca toate camerele de gheaţă să fie gata în Ajunul Crăciunului. Constructorii vor înălţa şi în acest an şi o biserică doar din gheaţă, în vecinătatea spaţiilor de cazare. În hotelul de gheaţă va exista şi în acest an un restaurant de gheaţă, cu mese, scaune, pahare, farfurii şi un bar de gheaţă.
"În premieră pentru acest proiect, restaurantul ce va fi amenajat în holul principal al Hotelului de Gheaţă va purta un nume distinct, ales special pentru a marca aniversarea Centenarului României Mari: "Ferdinand I al României". De asemenea, meniul disponibil la acest restaurant va fi adaptat cum se cuvine, astfel că, printre băuturile şi felurile de mâncare disponibile vor putea fi găsite şi anumite preparate inspirate din meniurile regiunilor ce au format România Mare", se precizează în comunicat.
Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac este rezervat deja în procent de 70%, majoritatea turiştilor fiind din Marea Britanie. Tariful pe noapte într-o cameră dublă în hotelul de gheaţă este de 100 de euro, iar în iglu, de 150 de euro.
Hotelul de Gheaţă este singurul obiectiv turistic de acest fel din zona de sud est a Europei. Iarna, la Bâlea Lac, se înregistrează cel mai mare strat de zăpadă dintr-o zonă turistică din România unde există o staţie meteo. Stratul de zăpadă măsoară vineri, la Bâlea Lac, 35 de centimetri şi se înregistrează o temperatură de minus cinci grade. 

Argeş: Mii de credincioşi au asistat la slujba de sfinţire a noii catedrale regale
Câteva mii de credincioşi au asistat, vineri, la slujba de sfinţire a noii catedrale arhiepiscopale şi regale de la Curtea de Argeş.
Credincioşii, atât localnici, cât şi pelerini veniţi din diferite zone ale ţării, au început să se strângă încă de la primele ore ale dimineţii, în ciuda temperaturii scăzute. Unii au rămas în faţa catedralei pentru a urmări ceremonialul religios, iar cei mai mulţi s-au aşezat la rând, pe Bulevardul Basarabilor, pentru a putea pătrunde ulterior în lăcaşul de cult şi a se ruga la racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia.
Slujba de sfinţire a catedralei a fost oficiată în aer liber de un sobor de preoţi, în frunte cu arhiepiscopul Calinic, fiind urmată de prima liturghie oficiată în noul lăcaş de cult.
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a pregătit 4.000 de pachete pentru credincioşii veniţi în pelerinaj.
Racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, ocrotitoarea Eparhiei Argeşului şi Muscelului, a fost scoasă joi seară din paraclisul mănăstirii Curtea de Argeş şi însoţită către noua catedrală de un sobor de preoţi. La procesiune au participat aproape o mie de credincioşi cu lumânări aprinse în mâini, în timp ce câteva sute de oameni aşteptau în faţa noului lăcaş de cult.
După oficierea slujbei, credincioşii au putut să se roage la racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, depusă în noua catedrală.
Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş, noua catedrală arhiepiscopală, care are şi rolul de necropolă regală, nu depăşeşte ca dimensiuni vechea ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, a cărei edificare este atribuită legendarului meşter Manole.
Noua catedrală are, în linii mari, arhitectura Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş, ctitorită de domnitorul Basarab I la mijlocul secolului al XIV-lea. În incintă există un loc special amenajat, în pridvor, unde sunt locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului.
Piatra de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009, în prezenţa Principesei Moştenitoare Margareta şi a Principelui Radu.
Regele Mihai a fost înmormântat, pe 16 decembrie 2017, în noua catedrală arhiepiscopală şi regală din Curtea de Argeş, alături de regina Ana, care a fost înmormântată pe 13 august 2016.
În vechea catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea şi refăcută la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt înmormântaţi primii doi regi ai României, Carol I şi Ferdinand. În anul 2003, la Curtea de Argeş au fost aduse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea, care au fost depuse într-o capelă din curtea mănăstirii.
Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării, în oraşul Târnovo. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. A fost martirizată la doar 12 ani, fiind ucisă de tatăl său, care s-a supărat că le dădea mâncare sărmanilor.
Moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1950 a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia de la Argeş, pomenită la 7 decembrie.

Români, cei mai religioşi dintre europeni, conform unui studiu
Românii sunt cei mai religioşi dintre europeni, 55% dintre ei declarându-se ''foarte religioşi'', relevă un studiu realizat de Pew Research Center, dat publicităţii miercuri şi preluat de dpa.
Conform profilului de ţară prezentat de Pew Research Center, 50% dintre români (locul al 4-lea) declară că religia este foarte importantă în vieţile lor, 50% (locul al 2-lea) că participă la slujba religioasă cel puţin o dată pe lună, 44% (locul al 3-lea) că se roagă zilnic şi 64% (locul al 4-lea) că sunt absolut siguri că Dumnezeu există.
Per total, pentru europeni religia este mai puţin importantă decât pentru locuitorii din Africa, America Latină ori SUA, arată studiul, care indică însă mari diferenţe şi între cele 34 de ţări europene analizate. În timp ce în Italia 27% dintre respondenţi se consideră foarte religioşi, în Germania acelaşi răspuns l-au dat numai 12% dintre persoanele intervievate. Cele mai mici procente de persoane care se declară foarte religioase au fost consemnate în Estonia (7%), Cehia şi Danemarca (ambele cu 8%).
Germanii se dovedesc şi cei mai sceptici în privinţa religiei, numai 10% dintre ei declarându-se ''absolut siguri'' de existenţa lui Dumnezeu. Spre comparaţie, 79% dintre armeni sunt ''absolut siguri'' că Dumnezeu există, 73% dintre bosniaci fiind şi ei de acord cu această afirmaţie.
Potrivit studiului, cele mai multe persoane care frecventează biserica se află în Polonia, unde 61% dintre respondenţi au declarat că merg la slujbă cel puţin o dată pe lună.

AGERPRES

top

...