Băsescu: România are interesul ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, după întâlnirea cu premierul moldovean Vlad Filat, că interesul României este ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială.
Întrebat fiind dacă România are interese în Transnistria, Traian Băsescu a răspuns: "România are interesul ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială, iar interesul nostru este legat de lucrurile în care credem. Credem că niciunui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu", a declarat Băsescu.
Declaraţiile au fost făcute în urma întâlnirii informale de la Prefectura Iaşi a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. În cadrul discuţiilor au fost abordate subiecte precum etapele care urmează a fi parcurse de guvernul de la Chişinău în procesul de integrare în Uniunea Europeană şi stadiul proiectelor stabilite între cele două state în urma vizitei lui Traian Băsescu în statul vecin.

Emil Boc: Populaţia va primi subvenţia pentru căldură
Executivul va acorda, pentru lunile de iarnă, subvenţia la energia termică furnizată în sistem centralizat po-pulaţiei, a anunţat, joi, la Cluj-Napoca, premierul Emil Boc. ''Subvenţiile pentru termoficare vor merge mai de-parte. Anul acesta, ca şi în anul anterior, va fi, pe de-o parte, o subvenţie de până la 45%, pe care o primesc pri-măriile la combustibil. Populaţia va primi subvenţia pentru căldură în funcţie de venituri. Am cerut Guvernului şi colegilor mei care se ocupă de echipa interministerială să pregătească o nouă strategie, astfel încât subvenţia pe viitor să fie acordată numai celor care au nevoie de susţinere din partea statului şi să nu mai fie plătită nediferenţiat, cum s-a procedat în ultimii zece ani, când a fost acordată şi celor care au venituri mari. În toamna acestui an, se va merge încă pe această formulă. Pe de altă parte, primăriile trebuie să aibă resursele necesare pentru a achiziţiona, din timp, combustibilul'', a precizat primul ministru.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în luna mai, după finalizarea negocierilor cu FMI, un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, printre care şi diminuarea severă a subvenţiilor la încălzire, prin di-recţionarea fondurilor doar spre persoanele cu venituri reduse.

Leonard Orban: Repatrierea romilor e doar o măsură pe termen scurt
Consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, a declarat, vineri, la RFI, că repatrierea vo-luntară a romilor reprezintă doar o măsură pe termen scurt, 'cu efecte care nu vor fi foarte benefice'. 'Repatrierea romilor e doar o măsură pe termen scurt şi efectele nu vor fi foarte benefice. Problema principală, cea a integrării persoanelor aparţinând acestei etnii, nu va fi rezolvată', a spus Leonard Orban.
Potrivit consilierului prezidenţial, declaraţiile secretarului de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Le-llouche, includ 'destule inexactităţi'. 'Nu vreau să comentez prea mult declaraţiile domnului Lellouche. Pot să vă spun că sunt destule inexactităţi în aceste declaraţii. El a ameninţat România cu aderarea la spaţiul Schengen şi a făcut inclusiv o trimitere la fondurile importante de coeziune, pe care România le primeşte printre altele şi pentru integrarea populaţiei rome. Sunt lucruri care nu numai că sunt inexacte, dar inclusiv sunt deranjante pentru autorităţile române', a afirmat Leonard Orban.
El a pledat pentru dialog şi a respins o atitudine de confruntare între autorităţile române şi franceze. 'Nu este cazul să se meargă pe o atitudine de confruntare, ci pe cea de dialog. Sunt nişte lucruri care trebuie avute în vedere şi care, până la urmă, trebuie să genereze o relaţie de colaborare şi nu de confruntare între România şi Franţa'.
Referindu-se la declaraţia preşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia este necesară o strategie europeană pentru romi, Leonard Orban a precizat că, în prezent, o astfel de strategie nu este posibilă pentru că 'nu există competenţe la nivel european'. 'Au fost solicitări adresate Comisiei Europene de elaborare a unei strategii europene în domeniu, iar CE nu s-a angajat la aşa ceva. Argumentele pentru care CE nu s-a angajat la un asemenea demers sunt că, în momentul de faţă, nu există competenţe la nivel comunitar, care să permită elaborarea unei asemenea strategii, o strategie care presupune existenţa unor instrumente, a unor competenţe la nivel comunitar. O strategie europeană, în momentul de faţă, după părerea mea nu este posibilă, pentru că nu există competenţe la nivel comunitar,' a explicat Orban.
Consilierul prezidenţial a dat ca exemplu Fondul social european, 'care presupune sume importante de bani, aflate la disponibilitatea statelor membre' şi a subliniat că 'modul în care aceşti bani sunt alocaţi, de exemplu, dacă sunt alocaţi pentru programe de integrare socială a romilor, asta este o decizie naţională, nu a Comisiei Europene'. 'Este clar că, dacă nici măcar asupra fondurilor comunitare nu poţi decide cum să aloci aceşti bani, e foarte complicat să existe o strategie la nivel european', a susţinut Leonard Orban. În opinia sa, autorităţile europene ar putea să coordoneze eforturile naţionale în privinţa integrării romilor.
Câteva zeci de romi au fost repatriaţi voluntar joi din Franţa în România, mulţi dintre ei cu intenţia să se în-toarcă în Hexagon.

Vasile Blaga: Cărţi de identitate pe formatul cardurilor bancare, de la 1 ianuarie 2011
România va introduce, de la 1 ianuarie 2011, cartea de identitate biometrică, ce va avea formatul unui card bancar, a declarat, joi, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. 'Începând cu 1 ianuarie vom introduce cartea biometrică de identitate. (...) Va avea formatul unei cărţi de credit', a spus Blaga, prezent la o reuniune a asociaţiilor româneşti din diaspora. El a menţionat că până la mijlocul anului 2012 românii din străinătate vor putea primi noua carte de identitate de la toate misiunile diplomatice ale României.
De asemenea, autorităţile române au în vedere introducerea unui nou permis auto, acest document urmând să fie similar la nivelul întregii Uniuni Europene, după consultarea tuturor statelor membre. Costul estimat al pro-ducerii noilor cărţi de identitate este între 30 şi 32 de milioane de euro, fără TVA, potrivit unui anunţ de intenţie postat, joi, în Sistemul Electronic de Licitaţii Publice (SEAP), de către Regia Autonomă - Administraţia Patri-moniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS).
Procedura 'urmăreşte achiziţionarea unor linii de producţie şi personalizare a cărţii electronice de identitate pentru cetăţenii români', se arată în anunţul postat de RA-APPS. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de adjudecare a contractului este 25 august 2010, se mai arată în anunţ.

Flori, lumânări şi jucării la poarta Maternităţii Giuleşti
Pe parcursul întregii zile de miercuri, în faţa Maternităţii din Giuleşti, s-au perindat zeci de mămici, care au ţinut să aducă un omagiu celor patru nou-născuţi ce au pierit în urma incendiului declanşat luni. Singure sau însoţite de soţi sau de copii, femeile au depus pe trotuarul din faţa maternităţii jucării, lumânări şi flori.
După ce a văzut la televizor tragedia ce s-a abătut la Giuleşti, Andreea Edu, de 31 ani, a venit împreună cu fetiţa sa, născută chiar acolo, la maternitate, în urmă cu un an şi jumătate. Cu ochii în lacrimi, Andreea Edu evocă în faţa jurnaliştilor clipele grele prin care a trecut. Ea a povestit că a născut prematur, iar un medic i-a spus că fetiţa sa va avea mari probleme, fiind diagnosticată greşit cu un sindrom şi malformaţii la inimă. Andreea a fost nevoită să facă o serie de analize, care au costat mulţi bani, însă din fericire copilul nu a avut nimic. Descumpănită, femeia spune acum că nu mai are curajul să mai nască în România. 'Nu vreau să găsesc vinovaţi, dar este un sistem urât. Nu interesează pe nimeni ce se întâmplă cu un părinte, ce se întâmplă în sufletul unui om, sau ce simte o mamă în momentul în care i se spune verde în faţă: copilul dumneavoastră nu mai trăieşte, nu are şanse de supravieţuire'.
Nici Ioana Costea de 60 de ani nu a rezistat în faţa imaginilor de la televizor şi a venit la maternitate pentru a pune o floare, în amintirea fetiţei sale, pierdută la naştere în urmă cu 28 de ani. 'Acum 28 de ani aveam o fetiţă de şase ani şi doream să-i fac o pereche. Medicii mi-au spus că fetiţa s-a născut moartă', ne spune Ioana. Femeia retrăieşte momentele din acele timpuri: 'Toate femeile plecau cu copii în braţe, numai eu am plecat fără'. Cele două femei caută cumva scuze pentru cele întâmplate, admiţând că sunt mulţi medici buni şi de suflet în România.
Nu toată lumea este împăciuitoare cu greşeala cadrelor medicale de la Maternitatea Giuleşti. Încă de dimineaţă, cineva a adus pe gardul din faţa spitalului patru jucării înfăţişându-i pe cei patru bebeluşi pieriţi în urma incendiului, ce ţin în braţe următorul mesaj: 'Vinovaţii să moară la fel ca noi. Vă rugăm, măcar cei 7 să se bucure de viaţă'.
La fel de implacabilă a fost şi 'sentinţa' dată de familia anunţată, în mod eronat, de Poliţia Capitalei, că bebe-luşul lor aflat la Spitalul Grigore Alexandrescu a murit miercuri dimineaţa: 'Aş vrea să fie puţin pârjoliţi cum a fost micuţul meu. Aş vrea să simtă şi ei ce a simţit micuţul meu'.

Marius Iacob: Sunt indicii legate de încălcarea atribuţiilor personalului de la Maternitatea Giuleşti
Procurorul Marius Iacob, şeful Secţiei Urmărire Penală a Parchetului General, a declarat, joi, că în cazul tra-gediei de la Maternitatea Giuleşti există indicii privind încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a regulamentelor specifice de către mai multe persoane, atât din cadrul spitalului, cât şi din afara acestuia.
El a afirmat, într-o conferinţă de presă, că a fost efectuată şi o percheziţie informatică, fiind vizionate imaginile de pe camerele video ale spitalului. 'În baza unei autorizaţii emise de instanţa de judecată, s-a solicitat Institutului de Tehnologie Avansată a Serviciului Român de Informaţii efectuarea unei percheziţii informatice. Până în prezent, s-au vizionat imaginile aflate pe cele opt camere ale spitalului şi au fost obţinute mai multe date care vor fi necesare soluţionării cauzei', a declarat Marius Iacob.
Procurorul şi-a exprimat speranţa că cercetările la faţa locului vor fi finalizate vineri, când vor fi examinate toate utilajele şi instrumentele aflate în salonul de terapie intensivă în care a avut loc tragedia. Marius Iacob a menţionat că au fost audiate 25 de persoane atât din rândul personalului maternităţii, cât şi părinţi care au intervenit la eradicarea incendiului. 'În paralel, am ridicat de la Ministerul Sănătăţii Regulamentul de ordine interioară, mai multe ordine ale ministrului şi fişele posturilor personalului de la maternitate', a mai spus Marius Iacob. El a informat că, în salon, au fost două perechi de gemeni, care nu se află însă printre bebeluşii decedaţi.
De asemenea, Şeful Secţiei Urmărire Penală din Pachetul General a declarat, vineri, că există date conform cărora mai multe cadre medicale au participat luni la o onomastică, în timp ce izbucnise un incendiu în sala de terapie intensivă. 'Din datele noastre, mai multe cadre medicale au fost într-un salon, iar din declaraţia uneia rezultă că cineva a ieşit cu un tort', a spus Iacob. Procurorul a confirmat că asistenta ce avea în supraveghere bebeluşii a lipsit pentru o perioadă de timp din secţia de Terapie Intensivă, precizând că, deocamdată, nu poate comunica presei cât timp aceasta a lăsat bebeluşii nesupravegheaţi.
Declaraţia lui Marius Iacob vine după ce surse medicale, citate de presa centrală, au afirmat că, în momentul producerii incendiului, la secţia Terapia Intensivă a Maternităţii Giuleşti, asistentele participau la onomastica unei colege, de Sfânta Maria. Marius Iacob a mai afirmat că nu a fost începută urmărirea penală împotriva vreunei persoane, în dosarul privind incendiul de la Maternitatea Giuleşti. El a precizat că există mai multe contradicţii între declaraţiile date în cadrul anchetei de personalul medical.
Întrebat de jurnalişti dacă incubatoarele cu bebeluşi aveau sisteme de avertizare în caz de producere a unui incendiu, Marius Iacob a precizat că acestea au o memorie proprie şi urmează să fie analizate de specialiştii de la Agenţia Naţională a Dispozitivelor Medicale.
Aparatele medicale de la Secţia Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti sunt încărcate vineri într-un camion al Jandarmeriei şi vor fi transportate la Petroşani pentru a fi supuse unei expertize.
Marius Iacob speră că expertizele tehnice dispuse în cauză se vor finaliza în două săptămâni dar, într-o perioadă mai scurtă, va anunţa concluziile preliminare ale anchetei.
Cinci nou-născuţi au decedat (ultimul dintre ei în noaptea de miercuri spre joi), iar alţi şase au arsuri pe su-prafeţe mari ale corpului şi căilor respiratorii în urma tragediei produse luni, pe 16 august, la Maternitatea Giuleşti. Cei şase copii sunt în continuare internaţi la Spitalul 'Grigore Alexandrescu', cu un prognostic rezervat asupra şanselor de supravieţuire.
Şeful Omoruri de la Poliţia Capitalei, Radu Gavriş, a afirmat joi, că principala ipoteză în cazul tragediei de la Maternitatea Giuleşti este aceea a unui incendiu care a izbucnit în salonul în care se aflau bebeluşii şi nu cea a unei explozii.
Primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, a suspendat întreaga conducere a maternităţii până la finalizarea anchetei. În funcţia de director al maternităţii a fost numită dr. Victoria Nicolau, medic primar anestezist.

Studiu: Sistemul sanitar românesc - subfinanţat şi cu deficit de personal
Sistemul sanitar românesc este subfinanţat şi e caracterizat de existenţa unui deficit de personal, relevă studiul 'Calitatea vieţii profesionale a personalului din sistemul sanitar', realizat în perioada decembrie 2009 - august 2010 la Centrul de Cercetare Socială 'Solidaritatea', de cadre didactice şi studenţi ai Universităţii 'Dunărea de Jos' din Galaţi, pe un eşantion de 250 de salariaţi din regiune.
Potrivit cercetării date publicităţii joi, respondenţii au indicat în proporţie de 70% existenţa unui deficit de personal, iar cauzele identificate au fost bugetul insuficient al unităţii (40%), plecarea personalului pentru locuri de muncă mai bine plătite (13,6%), salarii mici (9,6%) şi condiţiilor grele de muncă (4,4%).
Referitor la modul şi nivelul de finanţare a sistemului sanitar, 90,4% dintre participanţii la studiu sunt nemul-ţumiţi sau foarte nemulţumiţi de finanţarea sistemului sanitar, percepând-o drept cea mai importantă problemă a sistemului sanitar.
Un procent de 46% dintre repondenţi au indicat că, după ce unii dintre colegi renunţă la locul de muncă, postul este blocat, 68,8% dintre salariaţi au arătat faptul că plecarea colegilor are drept consecinţă sporirea sarcinilor de serviciu, iar 25,2% dintre cazuri consideră că plecarea colegilor are drept consecinţă pentru cei rămaşi prelungirea programului de lucru.
În acelaşi timp, studiul relevă că deficitul de personal afectează şi pacienţii, în special prin scăderea capacităţii unităţii de acordare a serviciilor necesare. Astfel, 56% dintre repondenţi au arătat că apare diminuarea capacităţii de rezolvare a sarcinilor de serviciu determinată de plecarea colegilor şi doar 22,4% au indicat că plecarea colegilor nu conduce la diminuarea capacităţii de rezolvare a sarcinilor de serviciu.
În ceea ce priveşte gradul de afectare se poate constata că 24,4% dintre cei intervievaţi au indicat faptul că plecarea colegilor conduce la diminuarea capacităţii de rezolvare a cerinţelor la locul de muncă mult sau foarte mult, iar 31,6% au indicat că diminuarea este puţină sau mai puţină.
Potrivit studiului, percepţia salariaţiilor despre condiţiile de muncă este una negativă, 77,6% dintre cei inter-vievaţi indicând existenţa condiţiilor de muncă drept periculoase sau foarte periculoase (25,6% foarte periculoase, iar 52% ca periculoase). Gradul de pericol este dat de absenţa echipamentului individual de muncă şi a celui de protecţie, 57,6% dintre respondenţi declarând că sunt nevoiţi să-şi cumpere echipamentul individual de muncă, 18% că nu au echipament individual de protecţie, iar 49,2% consideră că acesta este insuficient.
De asemenea, 81,6% dintre salariaţi consideră riscul de îmbolnăvire profesională la locul de muncă drept ridicat şi foarte ridicat, principalele boli pe care riscă să le contracteze personalul fiind hepatita, TBC şi HIV.
Intervievaţii sunt nemulţumiţi că sunt nevoiţi să lucreze peste programul normal de lucru fără a fi plătiţi: 18% dintre repondenţi au indicat faptul că lucrează foarte des peste programul de lucru, iar 58,4% câteodată.
Cât priveşte plata orelor pentru timpul de lucru prestat în zilele libere şi sărbătorile legale, salariaţii intervievaţi au indicat următoarele forme de recompensă: 40,4% sunt plătiţi suplimentar, 18% sunt recompensaţi prin zile libere plătite, 11,6% nu sunt recompensaţi, iar 8% sunt plătiţi normal.
Referitor la turele de noapte şi gărzi, 26,4% dintre repondenţi consideră că acestea le afectează capacitatea de muncă într-o mare măsură, iar 38,8% susţin că le este afectată starea de sănătate într-o mare măsură. Doar 20,8% dintre subiecţi au declarat că nu efectuează ture de noapte.
Conflictele cu pacienţii sunt reprezentate în studiu astfel: 32,4% dintre respondenţi indică faptul că au avut rar şi foarte rar conflicte cu pacienţii, în timp ce 51,6% declară că nu au avut niciodată conflicte cu pacienţii. Doar 2,4% dintre cei intervievaţi au declarat dese conflicte cu pacienţii, pe fondul lipsurilor materiale în momentul în care salariaţii sunt determinaţi să trimită pacienţii să cumpere ceea ce lipseşte pentru a-i putea trata. O mică parte dintre cadrele medicale intervievate susţin că au avut conflicte cu aparţinătorii pacienţilor (6,4%).
Factori care provoacă insatisfacţie la locul de muncă sunt condiţiile grele de muncă invocate de 40% dintre intervievaţi, lucrul în timpul sărbătorilor legale (33,6%), lipsa timpului pentru familie şi persoana proprie (32,8%), epuizarea la locul de muncă (30%).
Motivele de mulţumire faţă de locul de muncă invocate de respondenţi sunt realizarea profesională (32,8%), siguranţa la locul de muncă (24,4%), venitul decent (9,6%), poziţia socială (4,4%).
În condiţiile reducerii veniturilor, salariaţii au afirmat că sunt interesaţi în desfăşurarea unor activităţi supli-mentare pentru a câştiga mai mult dintr-o activitate efectuată în timpul liber care ţine de profesie (12,8%) sau dintr-o activitate ce nu ţine de profesie (14,4%).
Propria pregătire profesională în timpul liber îi preocupă pe 44,4% dintre respondenţi care îşi folosesc des şi foarte des orele de peste program pentru aceste activităţi, iar 40,8% alocă timpul liber foarte rar acestei activităţi.
Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migraţiei personalului medical, desfăşurat în ultimii 4 ani de Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' din România, în cadrul Centrului de Cercetare Socială 'Solidaritatea', acesta fiind al şaselea studiu din categoria celor de amploare naţională sau regională.
Această cercetare este parte a proiectului 'Formare profesională continuă pentru personalul medical - Creşterea calităţii serviciilor din sistemul sanitar prin instruirea şi formarea profesională a personalului medical, managerilor şi celorlalte categorii de personal din sistem, din regiunea Sud-Est', cofinanţat de Fondul Social European prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane.

Diplomatul român Gabriel Grecu a ajuns în ţară
Diplomatul român Gabriel Grecu reţinut, luni, la Moscova, sub acuzaţia de spionaj şi declarat persona non-grata de autorităţile ruse a ajuns joi în România, a confirmat, miercuri, pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al MAE, Doris Mircea.
Diplomatul român Gabriel Grecu, acuzat de spionaj în favoarea României la Moscova, a părăsit Rusia şi se află deja în România, după ce a fost declarat persona non grata de autorităţile ruse. 'Ca urmare a presiunii mediatice la care a fost supus, Gabriel Grecu a părăsit marţi Rusia şi, la această oră, se află în ţară', au declarat pentru AGERRES surse diplomatice.
Gabriel Grecu a fost reţinut luni, 16 august, în timp ce, potrivit Moscovei, încerca să obţină informaţii militare secrete de la un cetăţean rus. Diplomaţia rusă i-a dat 48 de ore ca să părăsească ţara. Potrivit Serviciului Federal de Securitate /FSB/, Grecu lucra în capitala rusă 'sub acoperire diplomatică' şi deţinea funcţia de prim-secretar al departamentului politic din cadrul Ambasadei României de la Moscova.
Diplomaţia rusă şi-a exprimat protestul în legătură cu activitatea lui Gabriel Grecu, pe care a calificat-o drept incompatibilă cu statutul său diplomatic. În nota de protest se subliniază că acţiunile sale aduc prejudicii intereselor de securitate ale Rusiei.
Ministerul Afacerilor Externe al României a condamnat, marţi, 'încălcarea gravă' de către autorităţile Federaţiei Ruse a prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 prin reţinerea, luni, a di-plomatului român acreditat la Moscova, precum şi prin tratamentul complet neadecvat aplicat acestuia.
Autorităţile române au declarat persona non grata un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bu-cureşti, cu rang diplomatic echivalent (secretar I) cu cel al diplomatului român Gabriel Grecu.
Rusia a interpretat decizia României de a declara persona non grata un diplomat rus acreditat la Bucureşti drept un gest neprietenesc şi avertizează cu noi măsuri de răspuns, după ce un angajat al Ambasadei României la Moscova a fost acuzat de spionaj şi expulzat, anunţă, miercuri, un comunicat al diplomaţiei ruse. 'Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis, pe 17 august, Ambasadei Rusiei la Bucureşti o notă prin care anunţa decizia autorităţilor române de a declara persona non grata pe prim-secretarul misiunii diplomatice ruse, ca răspuns la expulzarea angajatului Ambasadei României la Moscova, Gabriel Grecu', precizează MAE rus. 'Regretăm profund că, în locul eforturilor de a elimina particularităţile negative din relaţiile româno-ruse, Bucureştiul a demonstrat din nou desconsiderarea faţă de o misiune de îndreptare urgentă', se arată în comunicatul MAE rus.
Totodată comunicatul mai precizează că MAE rus protestează ferm la adresa părţii române, despre care spune că poartă întreaga responsabilitate pentru eventuale consecinţe. 'Ne asumăm dreptul unor măsuri de răspuns', conchide MAE rus.
Partea rusă susţine că nu va accepta, în mod categoric, o 'asemenea abordare distructivă', afirmând că aceasta contravine în totalitate intereselor unei dezvoltări ascendente a parteneriatului dintre cele două ţările, 'la care Rusia îndemnă în permanenţă partea română'. 'Spre deosebire de prim-secretarul Ambasadei României la Moscova, reţinut în flagrant, având asupra sa materiale şi echipamente de spionaj, care scoteau la iveală activitatea sa ilegală, diplomatul rus nu este implicat în acţiuni care ar fundamenta asemenea decizii. Să legi două probleme în una singură înseamnă să otrăveşti intenţionat atmosfera relaţiilor româno-ruse. Noi am prevenit Bucureştiul, dar acolo bunul-simţ, după câte se pare, nu a prevalat', afirmă instituţia diplomaţiei ruse.
Pe de altă parte, politologul Mark Uranov a declarat, pentru Interfax, că nu consideră demascarea spionului român un semn al deteriorării bruşte a relaţiilor dintre Moscova şi Bucureşti.

Salariul minim în varianta guvernului-640 lei, propunerea sindicatelor-750 lei
Sindicatele au cerut, vineri, în discuţiile cu premierul Emil Boc, creşterea salariului minim pe economie la 750 lei, în timp ce propunerea guvernului a fost de creştere a acestuia de la 600 la 640 lei.
Potrivit liderilor sindicali, care au participat vineri la o întâlnire cu şeful guvernului, discuţiile pe marginea acestui subiect, dar şi a legii de salarizare, vor continua luni după-amiaza, la sediul Ministerului Muncii, după o consultare prealabilă a premierului cu partidele din coaliţia de guvernământ.
Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat că menţinerea salariului minim la un nivel scăzut reprezintă o formă mascată de menţinere a evaziunii fiscale. 'Faimoasa Lege 330 va deveni istorie, amintire, pentru că, în cursul lunii septembrie, va fi înlocuită cu alta. Salariile din 2009 nu vor fi salarii de referinţă pentru 2011, ci vor fi actualele salarii diminuate. În privinţa posibilităţii creşterii salariilor. Aceasta trebuie să se subscrie la două obiective certe: fondul de salarii de 39 miliarde lei şi cei 1,39 milioane salariaţi. Pe cale de consecinţă, se vor putea face câteva corecţii pentru cei din partea de jos a grilei (...). Ni s-a propus un indice de referinţă pentru 2011 în loc de 600 unul de 640. Am spus că menţinerea la nivel scăzut a salariului minim reprezintă o formă mascată de menţinere a evaziunii', a explicat Costin.
Acesta a subliniat că circa o treime dintre cei care lucrează legal în România sunt plătiţi la un nivel salarial foarte scăzut, 'e un fel de zonă gri, pentru că primesc restul de bani în plic'.
Preşedintele BNS a mai afirmat că la Ministerul Finanţelor există mai multe modele de calcul, care vor fi prezentate luni sindicatelor, şi atunci se va putea vedea până unde se poate merge pe grila de salarii. 'Vorbim de o nouă lege ce va înlocui legea 330, dar şi de o Lege de punere în aplicare a Legii salarizării. Deci, în fiecare an vom avea o lege ce va stabili cine va beneficia de creşteri salariale în anul următor', a mai spus Costin.
De asemenea, preşedintele Confederaţiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a spus că salariul mediu ar trebui să fie stabilit, conform noii legi speciale de salarizare, la 750 de lei pentru eliminarea muncii la ne-gru. 'Salariul minim la nivelul economiei naţionale trebuie să ajungă undeva la 750 - 800 de lei pentru a putea combate munca la negru sau munca gri. Am sugerat premierului să se gândească la un salariu minim de 750 de lei, ceea ce ar reconfirma acordul încheiat de guvern şi sindicate în 2008', a spus Hossu.
Acesta a precizat că sindicatele au discutat cu şeful Executivului propunerea de creştere substanţială în 2011 a salariului minim pe economie, la 860 de lei, respectiv 40 la sută din salariul mediu. 'Trebuie măcar să ajungem la cel puţin 750 - 800 lei pentru a combate munca la negru şi să ajungem la un salariu minim de 50 la sută din salariul mediu în 2015. Premierul va discuta luni în partid şi ulterior ne va da un răspuns la această sugestie', a explicat liderul sindical.
Acesta a precizat că sindicatele au respins propunerea Executivului cu privire la legea unică de salarizare, care propune inclusiv o variaţie a nivelului de salarizare în funcţie de nivelul procentului din PIB alocat fondului de salarii. 'Este o propunere inacceptabilă, pentru că se încalcă orice răspundere a angajatorului faţă de salariaţi', explicat Bogdan Hossu.
Liderul sindical a conchis că dacă se stabileşte un salariu minim de 750 - 800 lei, sindicatele doresc ca în le-gea salarizării unice pe 2011 să fie îngheţate salariile actuale pentru cei cu salarii mari, şi să fie majorate substanţial salariile mici.

Românii din diaspora investesc în piaţa imobiliară autohtonă
O mare parte dintre cei peste 500.000 de români aflaţi la muncă peste hotare vor să investească în domeniul imobiliar, se arată într-un comunicat al companiei DM International.
Numai în Braşov şi Bacău, în luna august, peste 100 de oameni au cerut sfaturile agenţilor de vânzări în pri-vinţa achiziţionării unui apartament, cifră cu 50% mai mare decât media lunii iulie. Ţările din care provin românii cu cea mai mare putere financiară sunt Italia, Spania, Grecia şi Marea Britanie. Din activităţile desfăşurate de ei, românii aduc, anual, în ţară 5,7% din Produsul Intern Brut.
Considerată de unii drept riscantă, piaţa imobiliară românească devine din ce în ce mai atractivă pentru cei de peste hotare. 'Odată cu începerea perioadei de concedii în străinatate a crescut numărul românilor care au revenit în ţară, iar cei mai mulţi dintre ei sunt interesaţi de achiziţionarea unei locuinţe. Cei mai mulţi preferă apartamentele noi, de 2 - 3 camere şi până acum am încheiat, de la începutul lunii august, cinci contracte', a spus Asher Lax, VP marketing şi vânzări la Adama.
Adama este un dezvoltator activ în România, Moldova, Ucraina şi Turcia. Compania dezvoltă, în prezent, peste 45 de proiecte rezidenţiale şi comerciale. Adama a finalizat, în decembrie 2009, prima faza a proiectului Evocasa Completă din Bacău, în februarie 2010 a terminat prima clădire Evocasa Armonia şi a inaugurat, în luna aprilie, proiectul Evocasa Selectă din Bucureşti.

Niciun vizitator la casa memorială 'George Enescu', la 129 de ani de la naşterea muzicianului
Niciun vizitator nu a trecut, joi, pragul Casei Memoriale 'George Enescu' din localitatea Liveni, judeţul Boto-şani, deşi pe 19 august s-au împlinit 129 de ani de la naşterea marelui compozitor, violonist, pianist şi dirijor.
Supraveghetorul casei memoriale, Valerică Podariu, susţine că, deşi programul de funcţionare a muzeului a fost unul normal, niciun om de cultură, nicio autoritate locală şi nicun simplu vizitator, nu a vizionat obiectele care au aparţinut celui mai mare muzician român din toate timpurile. 'Din păcate, astăzi nu am avut niciun vizitator, faţă de alţi ani, când aveam câte 300-400. Aici este livada cu mii şi mii de glasuri, casa în care s-a născut', a spus Podariu, care susţine că este prima dată în istorie, când muzeul de la Liveni este nevizitat de ziua lui George Enescu.
În Casa Memorială 'George Enescu' de la Liveni sunt expuse pianina la care acesta a compus prima sa lucrare, prima vioară - jucărie, donată de părinţi, precum şi mobilierul cu leagănul său.
George Enescu s-a născut pe 19 august 1881 la Liveni şi a încetat din viaţă la 4 mai 1955, la Paris.

'Eu când vreau să fluier, fluier' va reprezenta România la premiile Oscar
Lungmetrajul 'Eu când vreau să fluier, fluier', în regia lui Florin Şerban, va reprezenta România la secţiunea Cel mai bun film străin a premiilor Oscar, informează un comunicat de presă al Centrului Naţional al Cinematografiei.
Juriul, format din Eugenia Vodă - critic de film şi realizator TV, Magda Mihăilescu - critic de film, Cristina Corciovescu - critic de film, Mihai Chirilov - critic de film, director artistic al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, Dana Duma - critic de film, Dinu Tănase - director de imagine, regizor şi Eugen Athanasiu - critic de film a ales filmul lui Florin Şerban cu o majoritate de 5 voturi, menţionează comunicatul citat.
Lungmetrajul 'Eu când vreau să fluier, fluier' a primit, la Berlin, în februarie, 'Marele Premiu al Juriului - Ursul de Argint', după ce a obţinut şi distincţia 'Alfred Bauer', oferită pentru noi perspective în arta cinematografică.
Totodată, pelicula lui Florin Şerban a câştigat Premiul pentru cel mai bun film din secţiunea New Blood a Festivalului Internaţional de Thriller din Beaunne, Franţa.

Bijuterii şi ceasuri de peste cinci milioane de euro, confiscate
''Au fost efectuate opt percheziţii la mai multe firme din Bucureşti şi Constanţa. Au fost confiscate ceasuri el-veţiene şi bijuterii din aur cu diamante produse în Italia în valoare de 5.500.000 de euro. Se efectuează cercetări pentru infracţiunile de spălare de bani, evaziune fiscală, înşelăciune şi complicitate la evaziune fiscală sub su-pravegherea Parchetului Bucureşti'', a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan.

În timp ce alte ţări îşi reduc contingentele din Afganistan, guvernul de la Bucureşti a adoptat strategia opusă
În condiţiile în care alte ţări îşi reduc contingentele din Afganistan, guvernul de la Bucureşti a adoptat strategia opusă, scrie în ediţia de joi cotidianul american Los Angeles Times.
La manifestările organizate de ziua Marinei, la 15 august, mesajul transmis a fost clar: în lupta împotriva 'te-roriştilor' din Afganistan, România va fi alături de Statele Unite până la sfârşit.
Atunci când SUA au cerut la sfârşitul anului trecut mai multe trupe internaţionale pe frontul din această ţară, oficialii români nu au ezitat. Ei au convenit să îşi sporească contingentul din Afganistan de la 962 de persoane la peste 1.500, chiar dacă economia din România suferă, iar bugetul destinat apărării este redus.
Pentru România, participarea la misiunea din Afganistan este o modalitate bună de a-şi demonstra buna cre-dinţă în calitate de membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ca aliat al Statelor Unite, două relaţii prin care Bucureştiul speră să descurajeze orice mişcări agresive din partea vechiului stăpân al blocului estic, Rusia, comentează LA Times.
Parteneriatul strategic dintre SUA şi România este reperul principal al politicii externe româneşti', a declarat Mihail Vasile-Ozunu, Secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Cincisprezece români au fost ucişi în luptă pe frontul din Afganistan, potrivit site-ului independent icasualties.org.
Chiar dacă este posibil să nu obţină din partea mass media atenţia de care se bucură de obicei atunci când este vorba de relaţii cu ţări europene mai mari, SUA consideră o prioritate consolidarea legăturilor cu România, care datează de la un acord semnat preşedintele american Bill Clinton în 1997. 'Românii au devenit cel mai bun prieten al Americii în regiunea Mării Negre', declara un diplomat occidental care nu a vrut să îşi decline identitatea.
SUA au sprijinit dorinţa României de a adera la NATO în 2004, iar recent, Washingtonul a convenit să am-plaseze elemente ale scutului său de apărare antirachetă în această ţară, sporind astfel sentimentul de securitate al românilor, susţine LA Times.
Mai multe ambarcaţiuni mai mici care au participat la parada de Ziua Marinei au arborat drapelul NATO. Simbolismul a fost inevitabil, scrie LA Times: dacă atacaţi România, vă veţi confrunta cu forţele NATO, inclusiv cu americanii.
Rusia, al cărui amiral a participat la eveniment, are o ambasadă la Bucureşti, păzită cu sârmă ghimpată. După decenii de dominaţie sovietică, românii rămân profund suspicioşi faţă de capacităţile militare, economice şi de spionaj ale ruşilor, au declarat unii oficiali.
La parada de Ziua Marinei au participat şi Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, comandantul Corpului de marină şi alţi doi generali de marină. Cu aceeaşi ocazie, un grup al forţelor speciale americane s-a antrenat în munţi cu comandouri româneşti.
În prezent, Corpul de Ingineri al armatei americane finalizează un proiect în valoare de 50 de milioane de dolari, care prevede construirea de locuinţe care i-ar putea găzdui pe cei 1.500 de militari americani care se an-trenează la bazele din apropiere.
Există, de asemenea, discuţii ca SUA să folosească România ca locaţie de formare a viitorilor poliţişti afgani, în acelaşi fel în care Iordania a găzduit - în cadrul unui program considerat de succes - pe viitorii poliţişti irakieni.
În luptă, scrie LA Times, soldaţii români sunt cunoscuţi pentru determinarea şi refuzul de a da înapoi chiar şi atunci când sunt depăşiţi numeric sau militar.
România, cu o populaţie de circa 22 de milioane, are o forţă armată de aproximativ 75.000 de militari, dintre care două treimi activează în cadrul forţelor terestre.
În Afganistan, românii au preluat controlul asupra unei baze situată la nord de Kandahar şi au redenumit-o prompt după legendarul vampir al lui Bram Stoker, Dracula, mai notează sursa citată.

APIA: Vânzările de vehicule au scăzut cu 26 la sută la şapte luni
Vânzările de vehicule au scăzut cu 26,2 la sută în primele şapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 68.244 unităţi, potrivit datelor Asociaşiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Vânzările în primele şapte luni s-au ridicat la 68.244 unităţi, comparativ cu 92.526 unităţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, vânzările au scăzut şi în luna iulie, comparativ cu luna iunie, cu 38,7 la sută, la 9.294 unităţi.
Exporturile de vehicule au crescut însă la şapte luni, cu 30,2 la sută, de la 149.348 unităţi la 194.523 unităţi, în timp ce importurile au scăzut cu 28,7 la sută, la 46.036 unităţi faţă de 64.608 unităţi pe primele şapte luni ale anului precedent.
Producţia a crescut cu 24,7 la sută, cu 219.656 unităţi comparativ cu 176.206 unităţi în perioada similară a anului precedent.
Cea mai bine vândută marcă de autoturisme din luna iulie este Dacia, cu 2.900 unităţi, urmată de Volkswagen, cu 886 unităţi, Ford (720 unităţi) şi Renault (635 unităţi).
La şapte luni, cea mai bine vândută marcă rămâne tot Dacia, cu 22.194 de maşini, urmată însă de Ford (5.841 maşini), Renault (5.300 unităţi) şi Skoda (4.584 vehicule).
Clasamentul autoturismelor importate este condus atât în iulie, cât şi în primele şapte luni, de Renault Clio, urmat de Skoda Octavia şi Ford Fiesta.

AGERPRES