1116 - 18 februarie 2019 - ANALIZE
Români celebri: Pictorul Nicolae Grigorescu
Ţara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi
Unirea Principatelor Române din 1859: Misiuni diplomatice pentru recunoaşterea dublei alegeri a lui Al.I.Cuza
CES 2019 - Principalele noi gadgeturi anunţate la târgul de echipamente electronice de la Las Vegas
The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"


Români celebri: Pictorul Nicolae Grigorescu

Marele
peisagist şi portretist Nicolae Grigorescu (1838-1907), membru de onoare al Academiei Române (1899), este principalul ctitor al picturii moderne române, alături de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau identifice şi aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.
A îndreptat pictura pe făgaşul deschis de grupul pictorilor de la Barbizon, urmat de cel al impresioniştilor. A revoluţionat mijloacele de exprimare plastică ale picturii, înlocuind formele închise, perfect finisate, în tuşe contopite, cu cele mai libere, mai spontane, în tuşe aparente ca în lucrările "Iarmaroc", "Pe malul Siretului" sau "Fete torcând la poartă", potrivit volumelor "Dicţionar Enciclopedic" (Ed. Enciclopedică, 1996) şi "Micul Dicţionar Enciclopedic" (Ed. Univers Enciclopedic, 2005).
A desfăşurat o prodigioasă activitate de pictor de icoane şi biserici (bisericile de la Băicoi, Mărginenii de Jos, Zamfira, Agapia), lăsând transpară în detaliile unor ample compoziţii religioase, vocaţia sa de peisagist.
Nicolae Grigorescu s-a născut la 15 mai 1838, în satul Pitaru din judeţul Dâmboviţa, iar în 1843 familia s-a mutat la Bucureşti. După o timpurie ucenicie (1848-1850) în atelierul miniaturistului şi pictorului de biserici ceh Anton Chladek (1794-1882), a executat icoane pentru biserica din Băicoi (judeţul Prahova) şi Mănăstirea Căldăruşani, iar apoi între anii 1856-1861, a pictat biserica nouă a Mănăstirii Zamfira (judeţul Prahova), biserica Mănăstirii Agapia, potrivit site-ului Muzeului Memorial "Nicolae Grigorescu" din Câmpina, grigorescu.artmuseum.ro.
În toamna anului 1861, a plecat cu o bursă de studiu la Paris, intrând la Şcoala de Belle-Arte, unde a fost coleg cu Auguste Renoir (1841-1919). Atras de concepţiile artistice ale Şcolii de la Barbizon, s-a stabilit în această localitate, desăvârşindu-şi educaţia picturală prin asimilarea experienţei unor artişti ca Jean-François Millet (1814-1875), Camille Corot (1796-1875), Gustave Courbet (1819-1877) şi Théodore Rousseau (1812-1867). Astfel, a devenit preocupat de însuşirea unor modalităţi novatoare de expresie artistică, în atmosfera cultului pentru pictura en plein air, ce pregătea apropiata afirmare a impresioniştilor.
În 1877 a însoţit armatele române pe front, realizând schiţe, desene, tablouri de un pronunţat dinamism: "Atacul de la Smârdan", "Convoi de prizonieri", "Sentinela".
După anul 1880, elementele de factură impresionistă ale picturii sale se accentuează, imaginile câştigând în luminozitate şi atmosferă, dar păstrându-le construcţia:"Pescăriţă la Granville", "Bătrână la Brolle", "Car cu boi pe înserat".
Revenit în ţară, după 1890, a pictat scene din viaţa rurală, figuri şi portrete de ţărani într-o viziune idilică, precum şi portrete reprezentative pentru societatea românească a epocii: "Mocanul", "Ciobănaş", "Ţărancă cu maramă", "Marele Ban Herescu-Năsturel", "Portret de femeie", "Autoportret".
A construit, la Câmpina, o casă, devenită muzeu, unde şi-a trăit ultimii 10-12 ani de viaţă. În această perioadă pictura lui a fost marcată de prevalenţa tonului foarte deschis al luminii, faţă de intensitatea pigmentară a culorii ("Car cu boi la Orăţii", "Întoarcerea de la bâlci").
Casa de la Câmpina a artistului a ars în timpul Primului Război Mondial deoarece aici fusese stabilit Cartierul General German pentru întreaga zonă. O parte dintre obiecte au putut fi salvate, făcând posibilă reconstituirea casei artistului (atelierul, sufrageria, biblioteca) în perioada 1954-1955, Muzeul Memorial fiind deschis în 1957.
Nicolae Grigorescu a fost ales membru al Academiei Române, la 8 aprilie 1899, fiind primul artist plastic căruia i se face această onoare.
A murit la 21 iulie 1907, la Câmpina, dar este şi în prezent lider în topul celor mai bine vânduţi artişti la licitaţiile de artă din România, cu vânzări totale în anul 2018, de 1.086.600 de euro pentru 20 de opere adjudecate, potrivit site-ului de specialitate www.tudor-art.com. 
AGERPRES

top

Ţara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

Situaţia
economică actuală a Americii indică un fenomen ce pare a creşte de la un an la altuldispariţia a clasei de mijloc. Diferenţa dintre bogaţi şi săracicalculată pe baza veniturilor anuale ale celor mai sărace şi celor mai bogate gospodării - a crescut de la 29.200 de dolari, până la 189.600 de dolari între 2010 şi 2015, pe baza calculelor Bloomberg, folosind datele Biroului de recensământ din S.U.A.
Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriilecele mai expuseinclud comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.
Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.
Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilormuncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.
www.businessmagazin.ro

top

Unirea Principatelor Române din 1859: Misiuni diplomatice pentru recunoaşterea dublei alegeri a lui Al.I.Cuza

Pentru
a explica conducătorilor Puterilor garante şi guvernelor responsabile felul în care s-a ajuns la dubla alegere ca domn, în cele două Principate Române, a lui Alexandru Ioan Cuza, şi pentru a le solicita sprijinul, au fost trimise misiuni speciale. S-a recurs la acest mijloc, al misiunilor, deoarece Principatele Unite, nefiind încă independente, nu aveau dreptul, conform uzanţelor internaţionale, la reprezentanţe diplomatice permanente, arată istoricul Constantin C. Giurescu în lucrarea sa ''Viaţa şi opera lui Cuza Vodă'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, l966).
Astfel, începând din luna februarie şi până în iulie 1859 au fost trimişi în misiuni diplomatice Vasile Alecsandri (la Paris, Londra, Torino), Ludovic Steege (la Berlin şi Viena), Ştefan Golescu (la Berlin şi Paris), principele Obolenski (la Sankt Petersburg) pentru a obţine recunoaşterea dublei alegeri a lui Al.I. Cuza. (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Un rol deosebit în cadrul acestor demersuri diplomatice l-a avut Vasile Alecsandri.
După 24 ianuarie 1859, nici Turcia şi nici Austria nu au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. O delegaţie moldoveană, în frunte cu Costache Negri, şi o altă delegaţie munteană, condusă de I.I. Filipescu, au plecat la Constantinopol, unde au găsit însă o atmosferă puţin prielnică. Turcia aştepta mai întâi rezultatul Conferinţei de la Paris care fusese convocată spre a examina chestiunea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza.
Puterile care au sprijinit în mod hotărât, de la început, dubla alegere au fost Franţa, Rusia şi Sardinia. Anglia, dorind sprijine Turcia, a adoptat la început o atitudine de rezervă, care se va modifica ulterior - în urma misiunii lui Vasile Alecsandri şi a stăruinţelor Franţei şi Rusiei - în sens favorabil.
Vasile Alecsandri, cunoscător al uzanţelor diplomatice, având şi calitatea oficială de ministru de Externe al Moldovei, a fost bine primit pretutindeni. La Paris el l-a întâlnit de două ori pe împăratul Napoleon al III-lea şi, de asemenea, pe ministrul de Externe al acestuia, Walewski. (Constantin C. Giurescu, ''Viaţa şi opera lui Cuza Vodă'').
Prima dată, Vasile Alecsandri a fost primit de împăratul Napoleon al III-lea la 25 februarie 1859. După ce a citit scrisoarea domnitorului român, Napoleon al III-lea a declarat: ''Simt o mare simpatie pentru naţiunea română şi pentru domnitorul Cuza, şi văd cu mulţumire nu m-am înşelat când am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinul Franţei. Actul patriotic ce aţi desăvârşit de curând prin înălţarea unui singur om pe ambele tronuri, al Moldovei şi al Valahiei, tactul politic ce aţi probat săvârşindu-l îmi dau încredere meritaţi viitorul la care aspiraţi. Nu-mi rămâne decât felicit şi asigur ajutorul Franţei, simpatiile mele nu vor lipsi pe calea înţeleaptă ce aţi apucat'' (''Istoria Unirii românilor'' de Stelian Neagoe, Editura Diogene, Bucureşti, 1993).
''Contele Walewski consideră îndoita dumneavoastră alegere ca realizarea cea mai legală, cea mai nesperată a Unirii Principatelor (...)'', arăta Vasile Alecsandri într-o scrisoare către Alexandru Ioan Cuza, semnată la 25 februarie 1859 (''Gândirea social-politică despre Unire (1859)'', culegere de documente, Bucureşti, 1966).
La Torino Alecsandri s-a întâlnit cu regele Victor Emanuel al II-lea şi cu prim-ministrul acestuia, Cavour, bucurându-se de o primire excelentă. Într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Cuza la 21 martie/2 aprilie 1859, Alecsandri arăta a găsit pretutindeni, în cercurile italiene, o ''profundă simpatie pentru succesul cauzei noastre; suntem trataţi ca fraţi''.
''Dacă la Paris şi Torino Vasile Alecsandri avusese numai succese, la Londra lupta sa pentru a impune recunoaşterea dublei alegeri a lui Cuza a fost mai anevoioasă'', scrie istoricul Stelian Neagoe în lucrarea sa ''Istoria Unirii românilor''. La Londra Alecsandri a avut o întâlnire cu ministrul de Externe englez Malmesbury, care îl prevenise nu-l poate primi decât cu titlul de simplu particular, nu ca persoană oficială, guvernul său neputând recunoaşte lui Cuza titlul şi calitatea de principe înainte de învestitura Porţii. Faţă însă de asigurările primite românii înţeleg păstreze legăturile cu Poarta şi se conformeze Convenţiei, demnitarul englez îl asigură, la rândul său, va avea ''sentimentele cele mai amicale'' faţă de persoana lui Cuza şi Anglia se interesează în mod particular de prosperitatea Principatelor Române. (Constantin C. Giurescu, ''Viaţa şi opera lui Cuza Vodă'').
AGERPRES

top

CES 2019 - Principalele noi gadgeturi anunţate la târgul de echipamente electronice de la Las Vegas

Cel mai mare târg de tehnologie din lume, Consumer Electronics Show (CES), se desfăşoară în aceste zile la Las Vegas, publicul având acces la cele mai noi dispozitive şi gadgeturi prezentate de marii producători mondiali, de la noi aplicaţii pentru inteligenţa artificială (AI) şi până la televizoare cu ecrane tot mai mari şi rezoluţii cu şi mai mulţi "K", roboţi şi aplicaţii smart pentru locuinţe, conform Press Association care prezintă principalele noutăţi anunţate la acest târg.
Apple la CES
De obicei Apple nu participa la târgurile CES, însă anul acesta compania care produce iPhone a luat decizia de a fi prezentă. Apple este implicată într-un parteneriat surprinzător cu rivalii de la Samsung, pentru implementarea aplicaţiei sale multimedia iTunes pe televizoarele inteligente Samsung.
Atât Samsung cât şi LG, cele mai mari companii producătoare de televizoare din lume, au confirmat faptul că ultimele lor produse sunt compatibile cu AirPlay 2, tehnologia wireless dezvoltată de Apple ce permite conectarea la televizoarele inteligente a dispozitivelor mobile iPhone şi iPad.
Participarea companiei californiene la CES este marcată şi prin instalarea unui uriaş panou publicitar în apropiere de Las Vegas Convention Centre în care face trimitere la problemele de securitate şi de confidenţialitate cu care s-au confruntat în ultimul an rivalii de la Google, Amazon sau Facebook, promovând în acelaşi timp securitatea asigurată de telefoanele iPhone. "Ce se întâmplă pe iPhone-ul dumneavoastră, rămâne pe iPhone-ul dumneavoastră" - este sloganul ales de Apple, făcând trimitere la celebra butadă "Ce se întâmplă în Vegas, rămâne în Vegas".
Roboţii Samsung
Roboţii nu mai sunt de mult o prezenţă surprinzătoare pe holurile şi în standurile de la CES, însă introducerea unei familii de roboţi de asistenţă reprezintă o modificare de strategie din partea Samsung, astfel de roboţi fiind anterior prezenţi mai degrabă la evenimentele organizate de LG.
Printre noile dispozitive prezentate de Samsung se numără Bot Care, un asistent medical robotizat care dispune de un senzor amprentă integrat ce poate fi folosit pentru a citi semnele vitale ale pacienţilor. Conform Samsung, acest robot poate monitoriza şi calitatea somnului.
Bot Air a fost conceput pentru amplasarea în locuinţe unde evaluează calitatea aerului, în timp ce Samsung GEMS este un dispozitiv portabil conceput să-i ajute pe pacienţii cu mobilitate redusă.
Panasonic şi Disney
Printre cele mai surprinzătoare anunţuri privind conţinutul CES de anul acesta se numără colaborarea dintre Panasonic şi Disney, producătorul de electronice urmând să asigure tehnologia de proiecţie pentru o nouă atracţie "Mickey and Minnie Mouse Runaway Railway" într-un parc de distracţii din Florida.
Televizorul LG care se rulează
Multinaţionala sud-coreeană LG prezintă un televizor 4K OLED de înaltă rezoluţie ce poate fi rulat ca o coală de hârtie, atunci când nu este pornit. Dispozitivul LG Signature OLED TV R este o versiune îmbunătăţită şi definitivată a prototipului de televizor pliabil cu care compania a surprins deja publicul la salonul de anul trecut. Ecranul de 65 de inci este realizat din OLED (leduri organice) care emit o imagine la rezoluţie 4K, foarte strălucitoare şi de înalt contrast şi este "montat" pe o cutie rectangulară având o înălţime cu o treime mai mică decât cea a monitorului.
În afară de a servi ca suport, cutia funcţionează şi ca boxă având sistem de sunet Dolby Atmos care permite funcţia audio chiar şi atunci când televizorul este oprit şi rulat.
Aparatul are trei moduri distincte: vedere completă care presupune totalitatea ecranului; vedere liniară în care ecranul este ascuns parţial şi arată doar panourile de muzică, ceas, informaţii meteo sau altele; şi vedere zero în care televizorul este ascuns în întregime.
AGERPRES

top

The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"

Potențialul turistic al României a fost elogiat într-un articol publicat sâmbătă de site-ul american The Huffington Post, în care se afirmă că țara noastră ar putea fi considerată "cea mai frumoasă din Europa". Autoarea articolului, Patti Morrow, blogger, fotograf și jurnalist specializat în călătorii, s-a declarat impresionată, printre altele, de Transfăgărășan, arhitectura cosmopolită din București, bisericile fortificate din Transilvania și de castelele Bran și Peleș.
În acest articol, intitulat "Is Romania Europe's Prettiest Country? It Just Might Be" ("Este România cea mai frumoasă țară a Europei? Chiar ar putea fi"), Patti Morrow a elogiat câteva obiective turistice ale României: "piețe din orașe încântătoare ce datează din timpuri medievale, dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, castele învelite în misterul Contelui Dracula, perspective minunate asupra culmilor stâncoase ale munților și o rețea ce pare infinită de fortărețe și biserici".
"Și să nu uităm de Transfăgărășan — fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumusețea naturală a României și diversitatea ei culturală ar putea să vă surprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei, printre atracțiile acestei țări se află și fluviul Dunăre și Munții Carpați", a adăugat jurnalista americană în debutul articolului.
Patti Morrow a grupat obiectivele turistice ale României în trei categorii principale: "Orașe, cetăți și sate", "Castele, fortărețe și biserici fortificate" și "Alte atracții".
ORAȘE, CETĂȚI ȘI SATE
După vizita sa în România, Patti Morrow spune că țara noastră — și în special Transilvania — este locul în care se află "unele dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa".
Jurnalista a vizitat însă mai întâi Bucureștiul și s-a declarat impresionată de Palatul Parlamentului, labirintul de străduțe pavate cu piatră cubică și arhitectura specială din centrul vechi al capitalei, cunoscută în trecut și sub denumirea de "Micul Paris ". Ea a apreciat și magazinele de antichități, cafenelele și galeriile de artă din București.
Informându-i pe cititorii americani în legătură cu istoria Sibiului, jurnalista reamintește că localitatea a fost înființat în secolul al XII-lea de sașii germani și le semnalează faptul că orașul, al cărui centru și-a păstrat splendoarea medievală, "este probabil unul dintre cele mai frumoase din România sau poate chiar din Europa". Sunt menționate în acest articol arhitectura medievală, turnurile bine conservate, străzile înguste, clădiri din secolul al XVII-lea, celebrul Pod al Minciunilor și cele două piețe dominate de biserici — Piața Mare și Piața Mică. Patti Morrow a reamintit și despre Festivalul Internațional de Teatru organizat la Sibiu în fiecare an în luna iunie.
Continuându-și călătoria prin Transilvania, Patti Morrow a apreciat biserica fortificată din Saschiz, inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, și a alocat un spațiu mai mare Sighișoarei, despre care afirmă că este "unul dintre cele mai frumoase și mai bine orașe medievale din Europa". Jurnalista americană a apreciat arhitectura locală, clădirile din secolul al XVI-lea, grație cărora Sighișoara poate fi comparată cu "ambianța magică din orașul vechi din Praga și cu Viena". Ea a reamintit și faptul că Sighișoara este locul în care s-a născut Vlad Dracul, sursa de inspirație a personajului literar Dracula.
În Sibiel, Patti Morrow a experimentat viața la țară, cazându-se în pensiunea bunicii Eugenia, unde a a învățat să prepare brânză și mămăligă și a apreciat gastronomia locală, în special afinata și plăcinta cu mere.
În Brașov, oraș înființat de cavalerii teutoni în anul 1211, jurnalista americană s-a declarat fermecată de combinația colorată și spectaculoasă de arhitectură gotică, barocă și renascentistă.
Patti Morrow a făcut apoi și o vizită în Biertan, unde a admirat biserica fortificată locală, datând din secolul al XV-lea și care a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
CASTELE, FORTĂREȚE ȘI BISERICI FORTIFICATE
După ce a vizitat Branul, jurnalista a spus că acest obiectiv turistic, cu turnuri medievale, turnulețe, pasaje subterane și scări în spirală, reprezintă "cel mai notoriu bastion al României". Reamintind cititorilor ei că Branul datează din 1212, jurnalista a explicat și misterul și miturile care înconjoară acest castel, asociat adeseori cu legenda Contelui Dracula.
Patti Morrow a vizitat apoi cetatea Rupea — unul dintre cele mai vechi situri arheologice din România, întrucât datează din jurul anului 5.500 î.e.n. din perioada paleoliticului—, localitatea Cristian — Biserica Evanghelică din localitate datează din 1495 — și Râșnov — unde a admirat cetatea medievală locală.
A urmat vizita la Castelul Peleș, care impresionează prin cele "160 de camere ale sale, ahitectura lui neo-renascentistă și amplasarea în pitorescul oraș Sinaia". Finalizat în 1883, Peleșul, reședința de vară a familiei regale a României până în 1947, a fost primul castel din Europa care a adoptat iluminatul cu energie electrică și a găzduit prima proiecție din România a unui film, în 1906, într-o cameră amenajată sub forma unui cinematograf propriu.
ALTE ATRACȚII
Jurnalista americană a fost impresionată de Transfăgărășan, supranumit "cea mai bună șosea rutieră din lume" de realizatorii emisiunii "Top Gear", dar și de peisajul uluitor al Munților Carpați, potențat de priveliști minunate spre barajul Vidraru, lacul glaciar Bâlea și numeroase cascade naturale.
Patti Morrow reamintește că Munții Carpați au o lungime de aproape 1.600 de kilometri și că mai mult de jumătate din acest lanț muntos se află în România. În Carpații românești, scrie jurnalista americană, trăiesc urși bruni, lupi și râși.
Patti Morrow nu a uitat nici podgoriile și vinăriile din România, o țară care ocupă locul al 10-lea în topul producătorilor de vin din lume, prin prisma cantităților comercializate. Ea a reamintit și faptul că un producător român, Cramele Halewood, folosește exclusiv metode tradiționale de preparare a vinurilor.
Vizita în România a jurnalistei Patti Morrow a fost realizată prin intermediul JayWay Travel, o agenție de turism specializată în organizarea de vacanțe în Europa Centrală și de Est și care asigură posibilitatea unor vizite personalizate, în funcție de dorințele turiștilor.
AGERPRES

top