1102 - 12 noiembrie 2018 - ANALIZE
Emil Cioran, "scepticul de serviciu al unei lumi în declin..."
Şapte concluzii după alegerile din SUA
Grecia: O bucăţică de România adusă de o clujeancă pe Skiathos, una dintre cele mai verzi insule
60 de ani de când NASA şi-a început oficial activitatea
The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"


Emil Cioran, "scepticul de serviciu al unei lumi în declin..."

Emil Cioran, filosof şi scriitor român stabilit în Franţa, "scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof" după cum se autointitula, a abordat în opera sa, teme precum contingenţa fiinţei umane, păcatul originar, sfârşitul civilizaţiei, sensul tragic al istoriei, rolul vieţii şi al morţii, refuzul consolării prin credinţa religioasă. Trăsătura omniprezentă a operei lui Cioran este pesimismul, dus până la nihilism.
Născut la 8 aprilie 1911, la Răşinari, în judeţul Sibiu, Cioran a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1928-1931), încheiate cu o teză despre Henri Bergson (1936), apoi a fost bursier al Fundaţiei Humboldt, la Berlin (1933-1935), potrivit volumului 'Dicţionarul Scriitorilor Români' (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995) şi 'Dicţionarul General al Literaturii Române' (Ed. Univers, Enciclopedic, 2004).
În 1938, s-a stabilit în Franţa, obţinând o bursă la Facultatea de Litere a Universităţii din Paris, rămânând un ''veşnic student'', cum chiar el declaraAnii de facultate i-a dedicat cu precădere lecturilor de filosofie germană, lecturi începute cu mult înainte, prin 1926, devenind, în timp, ''o formă de existenţă'' în Franţa
În ţară a debutat în publicistică de timpuriu (1931), colaborând cu diferite articole şi eseuri la multe ziare şi reviste, printre care ''Gândirea'', ''Vremea'', ''Mişcarea'', ''Discobolul'', ''Floarea de foc'', ''Calendarul'', ''Convorbiri literare'', ''Azi'', devenind unul dintre numele de referinţă ale mişcării spirituale cunoscute sub denumirea de ''tânăra'' sau ''noua generaţie''.
Editorial a debutat, în ţară, în 1934, cu eseul filosofic ''Pe culmile disperării'', pentru care a obţinut "Premiul Scriitorilor Tineri" al Fundaţiilor Regale. Ulterior a publicat ''Cartea amăgirilor'' (1936; 1991, 1996); ''Schimbarea la faţă a României'' (1936, 1941; ediţie revăzută în 1990, 1993, 1995), una dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, ''Lacrimi şi sfinţi'' (1937; 1991); ''Amurgul gândurilor'' (1940; 1991); ''Îndreptar pătimaş'' (1940-1945; 1991).

Apreciată şi, în acelaşi timp, contestată sa operă constă în cele şase cărţi amintite, publicate în ţară şi mai mult de zece publicate în Franţa, la prestigioasa Editură ''Gallimard'' din Paris. După plecarea din ţară totul a fost scris şi publicat în limba franceză. Lucrările apărute în Franţa au fost publicate în România, după 1990, la Editura Humanitas: ''Syllogismes de l' amertume'' (1952) - ''Silogismele amărăciunii'' (1992); ''La tentation d' exister'' (1956) - ''Ispita de-a exista'' (1992); ''Histoire et utopie'' (1960) - ''Istorie şi utopie'' (1992); ''La chute dans le temps'' (1964) - ''Căderea în timp'' (1994); ''Le mauvais Demiurge'' (1969) - ''Demiurgul cel rău'' (1995); ''De l' inconvenient d'etre né'' (1973) - ''Despre neajunsul de-a te fi născut'' (1995); ''Ecartelement'' (1979) - ''Sfârtecare'' (1992, 1995); ''Exercices d' admiration'' (1986) - ''Exerciţii de admiraţie'' (1993); ''Aveux et anathemes'' (1987) - ''Mărturisiri şi anateme'' (1994); ''Eseuri'' - antologie publicată în ţară (1988); ''Convorbiri'' (1993); ''Scrisori către cei de acasă'' (1995); ''Mon pays/ţara mea'' (1996, scrieri în limba română).
Prima carte remarcată de critica franceză a fost ''Precis de decomposition'' (1949) - ''Tratat de descompunere'' (1992), pentru care i s-a conferit Premiul ''Rivarol''. Acesta a rămas, dealtfel, singurul său premiu, autorul refuzând, de-a lungul anilor, odată cu orice publicitate în jurul persoanei sale, toate marile distincţii pe care i le-a oferit cultura franceză, şi continuând trăiască foarte modest până la moarte. Nu a cerut niciodată cetăţenia franceză.
Emil Cioran a murit la 20 iunie 1995 (după unele surse la 26 iunie), la Paris şi a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morţii sale Editura ''Gallimard'' i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ''Oeuvres'' - ''Opere'', în care sunt adunate toate cărţile sale.
În 2009 a fost declarat membru postmortem al Academiei Române, for care păstrează, din 2011, manuscrisele din fondul Cioran donate de omul de afaceri George Brăiloiu.

În memoria marelui om de cultură a fost dezvelit în 2015, la Bucureşti un bust în bronz, lucrare a artistului plastic Valentin Duicu. De asemenea, imagini cu marele filosof au rămas în filmele realizate la Paris în iunie 1990: ''Exerciţiu de admiraţie'' şi ''Apocalipsa după Cioran'', difuzate de Televiziunea Română în 1992.
Emil Cioran este încadrat de George Călinescu în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' (1941), în capitolul ''Filosofia neliniştii şi a aventurii. Literatura experienţelor", alături de Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mihail Celarianu, Anton Holban ş.a. Criticul îl plasează în descendenţa gândirii lui Nae Ionescu (al cărui elev a fost) şi a unor ecouri din Kierkegaard , Schiller şi Hegel. 

AGERPRES

top

Şapte concluzii după alegerile din SUA

Alegerile
de la mijloc de mandat pentru Congresul american, desfăşurate marţi, s-au încheiat cu ceea ce poate fi numită o decizie divizată, democraţi câştigând locuri mai mult decât suficiente pentru a prelua controlul în Camera Reprezentanţilor, dar pierzând teren în faţa republicanilor în Senat şi fiind întrecuţi în câteva curse electorale cruciale pentru mandate de guvernator, notează miercuri Reuters, care desprinde câteva concluzii.
În primul rând, divizarea urban-rural este la fel de prezentă ca întotdeauna. După cum se anticipa, democraţii au câştigat în districte suburbane în state ca Virginia şi Pennsylvania. Ei au fost însă 'măturaţi' în competiţiile pentru Senat în state predominant rurale, pierzând mandate în Indiana, Missouri şi Dakota de Nord. Partidul are în continuare dificultăţi se adreseze votanţilor albi ''gulere albastre''.
O a doua concluzie este preşedintele Donald Trump rămâne o forţă politică ce nu poate fi ignorată. Democraţii datorează câştigurile la Camera Reprezentanţilor impopularităţii lui Trump în rândul femeilor, minorităţilor, tinerilor şi votanţilor din suburbii absolvenţi de colegiu. Republicanii au afirmat eforturile de campanie ale lui Trump din ultimele zile i-au ajutat obţină mandate în Senat. Preşedintele a arătat rămâne popular în state în care se decide de obicei cursa prezidenţială, precum Florida şi Ohio.
O a treia concluzie este vedetele progresiste ale democraţilor au avut o noapte grea. Beto O'Rourke a pierdut în Texas, Andrew Gillum în Florida şi Richard Cordray în Ohio. Niciunul dintre ei nu a câştigat, în pofida entuziasmului pe care l-au generat la nivel naţional. Aceasta înseamnă , pentru candidaţii progresişti, ar putea fi dificil obţină sprijinul necesar pentru nominalizarea din partea democraţilor la alegerile prezidenţiale din 2020.
În al patrulea rând, republicanii au împiedicat un ''val albastru'' democrat în cursele pentru posturile de guvernator. Ron DeSantis, susţinut de Trump, a câştigat în Florida, Mike DeWine în Ohio, Kim Reynolds în Iowa. Toate cele trei state sunt terenuri de luptă cruciale în alegerile prezidenţiale.
Concluzia numărul 5: Partidul Republican este mai ''trumpian'' ca oricând. Vor pleca critici republicani din Senat ai lui Trump, precum Bob Corker şi Jeff Flake, care se pensionează, dar şi republicani moderaţi din Camera Reprezentaţilor, ca Barbara Comstock din Virginia şi Mike Coffman din Colorado, care au încercat păstreze o distanţă faţă de preşedinte, dar au pierdut marţi cursele electorale în care au fost implicaţi. Majoritatea celor rămaşi în grupurile republicane din Congres sunt de partea preşedintelui.
O a şasea concluzie este subiectele controversate ridicate în ultima parte a campaniei i-au ajutat pe republicani. Partidul avea probleme în a găsi căile de a-şi implica baza electorală până când senatorii democraţii s-au opus nominalizării judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă. Toţi cei trei senatori democraţi care au votat pentru primul candidat nominalizat de Trump la Curtea Supremă, Neil Gorsuch, şi apoi şi-au schimbat poziţiile, votând împotriva lui Kavanaugh, şi-au pierdut mandatele. Focalizarea continuă a lui Trump pe caravana migranţilor din America Centrală s-a dovedit a fi un subiect care a alimentat unele victorii surprinzătoare în Senat, dar e posibil fi contribuit la înfrângeri în Camera Reprezentanţilor.
În fine, democraţii au înregistrat succese importante în regiunea Marilor Lacuri. Partidul şi-a păstrat locurile în Senat în state din Vestul Mijlociu industrial câştigate de Trump în 2016. Tammy Baldwin în Wisconsin, Sherrod Brown în Ohio, Bob Casey în Pennsylvania şi Debbie Stabenow în Michigan nu au avut niciun moment o opoziţie reală din partea contracandidaţilor sprijiniţi de Trump - un semn pozitiv pentru Partidul Democrat în perspectiva campaniei prezidenţiale pentru 2020.
AGERPRES

top

Grecia: O bucăţică de România adusă de o clujeancă pe Skiathos, una dintre cele mai verzi insule

Skiathos, considerată cea mai verde insulă grecească, atrage turişti din toate colţurile lumii nu doar prin frumuseţea plajelor, ci şi prin cele peste o mie de taverne, una dintre ele este cea a unei clujence care a adus pe tărâmul grecesc o parte din România şi poate fi recunoscută imediat după steagul tricolor care flutură la intrare.
Dincolo de ce spun unii sau alţii despre legendele ei, localnici sau turişti, toţi susţin că Skiathos este cea mai verde insulă grecească şi poate că tocmai de aceea şi cea mai frumoasă. Cel puţin una dintre plajele sale este în top 10 european sau chiar mondial, conform specialiştilor. Skiathos este o insulă din Marea Egee, de numai 14 km lungime şi 4 lăţime. Şi dacă ai vrea, poate că ţi-ar fi greu să te pierzi în ea, chiar dacă te-ai ascunde în cele peste o mie de taverne ale sale.
La fel ca turiştii din toate colţurile pământului, pe insulă se găsesc plante de toate felurile. Pe o palmă de pământ ai şi munte şi mare, sunt şi pini, şi măslini, şi platani, lămâi, portocali, plante aromatice.
"Insula Skiathos este o insulă micuţă, are 42 km pătraţi, o insulă cosmopolită, în care tradiţionalul se îmbină cu modernismul. Ea are aproximativ 69 de plaje cu nisip fin; cele mai renumite, pe care turiştii aleg întotdeauna să le viziteze sunt Koukounaries, decorată cu blue flag, Agia Eleni, pentru apusurile extraordinare, Ambelakia, pentru linişte. Sunt foarte multe. Una dintre ele, cea mai socială, este Lalaria, care se atinge doar pe apă, formată din pietricele albe, zonă stâncoasă. Plaja Koukounaries este în top 10 în Europa şi este decorată blue flag de către Asociaţia europeană de turism. Aici se poate face orice chestie grecească, însă Skiathos Town oferă foarte multă distracţie, foarte multe cluburi, taverne, mâncare proaspătă, mâncare de toate soiurile, toate tipurile de turişti. 80% din insulă este acoperită de păduri de pin, este verde în tot sezonul. Pe plajă veţi întâlni aceşti platani foarte vechi, unii de peste 200 de ani", spune Alina Nicolae, agent de turism.
Pe plajele din Skiathos parcă simţi cum calci pe urmele zeilor, însă atracţiile insulei sunt variate.
"De aici se pot face multe excursii opţionale în jurul insulei, poţi descoperi centrele de scufundări, există un centru de echitaţie în care turiştii pot merge cu căluţii. Este şi o rezervaţie naturală unde sunt animale mici, tot felul de păsări, fazani, iepuraşi. Zborul din România durează cel mult o oră şi jumătate. Sunt chartere de la Bucureşti şi Cluj, iar anul viitor vor fi şi din Timişoara", adaugă Alina Nicolae.
Una dintre atracţiile insulei îl reprezintă şi restaurantul unei clujence din Băişoara, Ana Maria Capra, care spune că împarte în inima sa Apusenii şi mările Greciei, dar care va rămâne mereu îndrăgostită de România. Iar semnele cele mai vizibile sunt faptul că l-a învăţat limba română pe soţul grec, Hristo, la fel cum l-a învăţat şi pe fiul său, Teodorus, născut în Germania. Dar cel mai important semn poate că este drapelul României, care flutură la intrarea în local.
"Sunt foarte patrioată, eu nici nu mă gândeam să nu am steagul românesc atârnat la taverna mea. Mulţi nu văd steagul când intră şi-l văd când pleacă. Dar le spun eu că este steagul şi atunci, merg şi fac poze şi-s foarte încântaţi că văd steagul nostru aici. Îmi place foarte mult în România şi visul meu este să termine şcoala fiul meu şi să vin aici 6 luni şi să stau acolo 5 luni. Aceste este visul meu, să mă mut acolo înapoi", spune Ana Maria Capra, în vârstă de 44 de ani.
De 14 ani este în Grecia, cu familia sa, după ce alţi 10 ani a lucrat ca bucătar în Germania. De 6 ani lucrează la propria tavernă, la care în fiecare an, mărturiseşte clujeanca, ajunge şi actorul Florin Piersic.
"Este foarte greu să ai o tavernă în Skiathos pentru că e concurenţă foarte mare şi dacă nu faci lucruri de calitate, dacă mâncarea nu e bună... Trebuie să fii atent la orice, că sunt peste 1.000 de taverne în Skiathos. Ne străduim să facem mâncarea să fie bună, clienţii să se simtă bine la noi. Şase luni lucrăm timp de 14-15 ore pe zi, din aprilie până în octombrie. Fiul meu, care are 18 ani, este foarte implicat aici, munceşte foarte mult şi abia aştept să-mi iau şi eu concediu. Florin Piersic vine în fiecare an, a fost domnul Ioan Bocşa, vin foarte mulţi", susţine Ana Maria.
Tot ea explică de ce un turist ar trebui să aleagă insula Skiathos.
"În primul rând, Skiathos este o insulă foarte frumoasă, verde. Pentru români reprezintă o facilitate, pentru că un zbor din Bucureşti sau din Cluj durează o oră şi 20 de minute. E foarte comod. Şi sunt foarte multe de văzut aici. O grămadă de plaje, poţi să mergi peste tot, e accesibilă oriunde şi oricând unui turist. Insula este foarte mică, 14 km lungime, 4 lăţime, în două-trei zile ai făcut toată insula. E foarte frumos, mie îmi place pentru că nu e ca alte insule, nu este o insulă seacă, e verdeaţa, pinii sunt până în plajă. Este muzeul Papadiamantis, un scriitor şi un poet din Skiathos, pot să viziteze muzeul naval, pot să viziteze o grămadă de mănăstiri, aici sunt foarte multe, să se plimbe prin oraş, că e foarte frumos, cu străduţe mici", continuă Ana Maria Capra.
O altă româncă stabilită pe insulă, cel puţin o jumătate din fiecare an, este Alina Bazgu, din Craiova, împreună cu soţul său Aurelian, pasionat de ambarcaţiuni.
Am cumpărat aici o casă, pentru că acesta a fost locul cel mai plăcut, locul în care am considerat că ne simţim cel mai bine, ne simţim aproape ca acasă sau poate chiar mai bine câteodată, pentru că aici tot timpul e cald şi modul de viaţă e altfel. Ai măsline, ai ulei de măsline, tot felul de fructe, legume pe care la noi nu se găsesc, portocale, lămâi. Modul de viaţă e mult mai sănătos aici", spune Alina.
Ea împărtăşeşte şi celor interesaţi ce a determinat-o să se simtă atrasă de această insulă.
"După părerea mea, acesta este cel mai frumos loc în care poţi să te relaxezi. Toată Grecia este frumoasă, este superbă, peste tot găseşti insuliţe de tot felul, cu grote, cu cadru natural, în Grecia este minunat peste tot. Mie în Skiathos îmi place în mod deosebit pentru că este zona în care ne-am simţit cel mai bine, am simţit că vrem să ajungem, aici am ales să ne şi stabilim", punctează Alina.
Soţul său, Aurelian, a călătorit pe tot globul, dar spune că nicio altă zonă nu i-a plăcut mai mult decât Skiathos.
"Zona Skiathos este cea mai verde zonă din Grecia, chiar nu există un aer mai curat în alte zone. Aici este un foarte puternic miros de brad, sunt foarte mulţi brazi şi ei nu trăiesc decât în zone prielnice. În acelaşi timp, se găsesc şi citrice, măslini, portocali, care în alte zone nu sunt. Dar cel mai mult pentru aer. Aerul de aici nu se compară. Aici toată lumea speră să treacă de 100 de ani. Chiar vorbeam cu cineva şi spunea că aici abia de la 105 ani îşi pune problema că poate să moară, mai repede în niciun caz. Peisajul este mirific, se pot face excursii pe munte, plajă, se ţin seri greceşti. Eu zic că un loc ca acesta, vorbind ca un om care a fost aproape peste tot, care am călătorit foarte mult, în mare parte de glob, zona aceasta este unică", spune Aurelian, un oltean care a trecut Atlanticul cu velierul său, într-o întrecere de profil, şi chiar a câştigat locul 1 la grupa E.
Pasiunea sa pentru ambarcaţiuni l-a dus şi spre acţiuni caritabile, dar şi de promovare a României.
"Este o pasiune mai veche, de asta am ajuns să trec oceanul cu barca şi am reuşit. Barca e acum în Trinidad Tobago. Am făcut şi o campanie pentru copiii cu autism din România. Acum o să traversăm invers, în anul Centenarului, venim din Caraibe în Europa", afirmă Aurelian.
Doi turişti români se alătură şi ei celor care laudă frumuseţea insulei Skiathos.
"Este un loc foarte frumos, pe care îl recomand tuturor. Îmi place plaja, apa este foarte curată, foarte limpede. Am fost şi în alte părţi ale Greciei, toate destinaţiile sunt particulare, dar aici e vegetaţie. Foarte mult mi-au plăcut plaja, oamenii, distracţia de seară", spune Cătălin Marius, din Bucureşti.
Georgeta Petrovici este din Timişoara şi se află pentru prima dată în Skiathos. A impresionat-o mai ales mirosul insulei.
"Are în jur de 70 de plaje şi într-un sejur de o săptămână trebuie să faci o selecţie ca să poţi să bifezi cât mai mult din experienţa pe care o oferă insula aceasta. Pe de altă parte, e zona aceasta de lagună, care mi se pare absolut fabuloasă pentru orice om apropiat de natură. Totul e frumos în Grecia, lucrurile miros altfel, niciunde în altă ţară nu am întâlnit mirosurile de aici, sunt parfumuri, sunt mirosuri deosebite, totul e paradisiac. Aici am conştientizat că miroase frumos la fiecare colţ de stradă, la fiecare doi metri pe care îi avansezi. Faptul că este atâta vegetaţie contează. Sunt plante naturale, plante aromatice pe care le folosim în bucătărie. Până acum, am apucat să văd mai multe plaje, iar una a fost cu adevărat superbă, nu-mi amintesc numele, e cu nisip negru", spune timişoreanca.
hiar dacă Skiathos este o insulă micuţă, rămân multe lucruri de spus despre atracţiile sale, care ar trebui, mai degrabă, descoperite decât citite.
AGERPRES

top

60 de ani de când NASA şi-a început oficial activitatea

Administraţia
naţională pentru problemele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cosmic (NASA, National Aeronautics and Space Administration) şi-a început oficial activitatea la 1 octombrie 1958, conform www.nasa.gov.
Evenimentul a avut loc în contextul concurenţei americano-sovietice pentru cucerirea spaţiului. Mai exact, după ce, la 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a trimis primul său satelit în spaţiu cu Sputnik 1, preşedintele american de atunci, Dwight D. Eisenhower, a cerut Congresului creeze o agenţie spaţială civilă. La 29 iulie 1958, el a semnat legea de creare a NASA, în care se preciza: "Congresul declară este politica Statelor Unite ca activităţile din spaţiul cosmic trebuie fie dedicate scopurilor paşnice şi în beneficiul întregii omeniri".
Ca instituţie, NASA este succesoarea unei structuri anterioare, Comitetul consultativ naţional pentru aeronautică (NACA, National Advisory Committee for Aeronautics). La acea dată, personalul număra doar 8000 de angajaţi şi avea un buget anual de 100 de milioane de dolari.
În momentul începerii activităţii, NASA a moştenit trei laboratoare de la fosta structură: "Langley Aeronautical Laboratory" (înfiinţat în 1918), "Ames Aeronautical Laboratory" (înfiinţat lângă San Francisco, în 1940), respectiv "Lewis Flight Propulsion Laboratory" (care funcţiona din 1941 şi avea sediul la Cleveland, Ohio). Acestora li se adaugă alte două mici laboratoare pentru teste, situate la Muroc Dry Lake, în deşertul California, respectiv pe Insula Wallops, Virginia.
La 11 octombrie 1958, are loc prima lansare NASA: misiunea Pioneer 1. Un alt succes al primului an de funcţionare l-a constituit lansarea Pioneer 3, primul satelit american ce a atins o altitudine de aproximativ 102.000 km. Primul mare program în domeniul aeronauticii şi al aplicaţiilor spaţiale l-a constituit Programul Mercur, prin care s-a urmărit dacă oamenii pot supravieţui în spaţiu.
La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. În anul următor, la 20 februarie, John Glen a fost primul american pe orbită în jurul Pământuluiîntr-un zbor de 5 ore cu Friendship 7.
A urmat Programul Gemini. Primul zbor cu echipaj uman al proiectului Gemini a fost Gemini III, care a avut loc la 23 martie 1965.
În anii următori, NASA şi-a concentrat eforturile către zborurile spre Lună, prin Programul Apollo, în contextul în care, la 25 martie 1961, preşedintele John F. Kennedy a declarat , până în 1970, SUA ar trebui poată trimite oameni pe Lună şi înapoi pe Terra în condiţii de siguranţă. Punctul culminant al acestei iniţiative l-a reprezentat misiunea Apolo 11, din anul 1969, când s-a reuşit trimiterea primului om pe Lună. Neil Armstrong a fost comandantul navei Apollo 11, care la 16 iulie 1969 a fost lansată de la baza Cape Kennedy. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong a fost primul pământean care a păşit pe Lună, moment în care a rostit faimoasele cuvinte: ''Un pas mic pentru (un) om, un salt uriaş pentru omenire''. A fost urmat de Buzz Aldrin. Au fost amplasate pe Lună instalaţii de cercetare, fiind prelevate probe de praf selenar; totodată, a fost dezvelită o placă memorială, rămânând înfipt în solul selenar un drapel al SUA. Întoarcerea modulului ''Eagle'', recuplarea cu nava, îmbarcarea astronauţilor şi întoarcerea pe Terra au decurs conform planului. Aterizarea pe Terra a avut loc la 24 iulie 1969.
Skylab a fost prima staţie spaţială americană, construită de NASA şi lansată la 14 mai 1973 de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida. NASA a dus muncă de pionierat şi în ce priveşte lansările de sateliţi. Generaţiile Echo, Telstar, şi Syncom au revoluţionat comunicaţiile prin intermediul acestei facilităţi. Navetele spaţiale au devenit un obiectiv major al NASA spre sfârşitul anilor 1970 şi în anii 1980. Proiectate fie vehicule ce se pot lansa frecvent şi devin reutilizabile, patru navete spaţiale au fost construite până în 1985.
În 1995, a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, care continuă şi în prezent, Rusia şi SUA participând , alături de alte trei mari agenţii spaţiale JAXA (Japonia), CSA (Canada) şi ESA (o asociaţie de mai multe ţări europene), la construirea celei mai mari staţii spaţiale, Staţia spaţială internaţională (International Space Station- ISS).
În ziua de 24 aprilie 1990, telescopul Hubble a fost plasat pe orbită de către naveta spaţială Discovery, la 548 km deasupra Pământului, potrivit www.nasa.gov. Telescopul spaţial este rezultatul colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
Pe lângă numeroasele reuşite, istoria NASA a cunoscut şi trei tragedii majore. Prima, la 27 ianuarie 1967, în cadrul misiunii Apollo 1, a dus la moartea echipajului de trei persoane. La 28 ianuarie 1986, naveta spaţială Challenger s-a dezmembrat la 73 de secunde după lansare, ceea ce s-a soldat cu moartea celor şapte membri ai echipajului. Cea de-a treia s-a petrecut la 1 februarie 2003, când naveta spaţială Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosfera Pământului, toţi cei şapte membri ai echipajului murind
AGERPRES

top

The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"

Potențialul
turistic al României a fost elogiat într-un articol publicat sâmbătă de site-ul american The Huffington Post, în care se afirmă țara noastră ar putea fi considerată "cea mai frumoasă din Europa". Autoarea articolului, Patti Morrow, blogger, fotograf și jurnalist specializat în călătorii, s-a declarat impresionată, printre altele, de Transfăgărășan, arhitectura cosmopolită din București, bisericile fortificate din Transilvania și de castelele Bran și Peleș.
În acest articol, intitulat "Is Romania Europe's Prettiest Country? It Just Might Be" ("Este România cea mai frumoasă țară a Europei? Chiar ar putea fi"), Patti Morrow a elogiat câteva obiective turistice ale României: "piețe din orașe încântătoare ce datează din timpuri medievale, dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, castele învelite în misterul Contelui Dracula, perspective minunate asupra culmilor stâncoase ale munților și o rețea ce pare infinită de fortărețe și biserici".
i nu uităm de Transfăgărășanfără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumusețea naturală a României și diversitatea ei culturală ar putea surprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei, printre atracțiile acestei țări se află și fluviul Dunăre și Munții Carpați", a adăugat jurnalista americană în debutul articolului.
Patti Morrow a grupat obiectivele turistice ale României în trei categorii principale: "Orașe, cetăți și sate", "Castele, fortărețe și biserici fortificate" și "Alte atracții".
ORAȘE, CETĂȚI ȘI SATE
După vizita sa în România, Patti Morrow spune țara noastră — și în special Transilvaniaeste locul în care se află "unele dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa".
Jurnalista a vizitat însă mai întâi Bucureștiul și s-a declarat impresionată de Palatul Parlamentului, labirintul de străduțe pavate cu piatră cubică și arhitectura specială din centrul vechi al capitalei, cunoscută în trecut și sub denumirea de "Micul Paris ". Ea a apreciat și magazinele de antichități, cafenelele și galeriile de artă din București.
Informându-i pe cititorii americani în legătură cu istoria Sibiului, jurnalista reamintește localitatea a fost înființat în secolul al XII-lea de sașii germani și le semnalează faptul orașul, al cărui centru și-a păstrat splendoarea medievală, "este probabil unul dintre cele mai frumoase din România sau poate chiar din Europa". Sunt menționate în acest articol arhitectura medievală, turnurile bine conservate, străzile înguste, clădiri din secolul al XVII-lea, celebrul Pod al Minciunilor și cele două piețe dominate de bisericiPiața Mare și Piața Mică. Patti Morrow a reamintit și despre Festivalul Internațional de Teatru organizat la Sibiu în fiecare an în luna iunie.
Continuându-și călătoria prin Transilvania, Patti Morrow a apreciat biserica fortificată din Saschiz, inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, și a alocat un spațiu mai mare Sighișoarei, despre care afirmă este "unul dintre cele mai frumoase și mai bine orașe medievale din Europa". Jurnalista americană a apreciat arhitectura locală, clădirile din secolul al XVI-lea, grație cărora Sighișoara poate fi comparată cu "ambianța magică din orașul vechi din Praga și cu Viena". Ea a reamintit și faptul Sighișoara este locul în care s-a născut Vlad Dracul, sursa de inspirație a personajului literar Dracula.
În Sibiel, Patti Morrow a experimentat viața la țară, cazându-se în pensiunea bunicii Eugenia, unde a a învățat prepare brânză și mămăligă și a apreciat gastronomia locală, în special afinata și plăcinta cu mere.
În Brașov, oraș înființat de cavalerii teutoni în anul 1211, jurnalista americană s-a declarat fermecată de combinația colorată și spectaculoasă de arhitectură gotică, barocă și renascentistă.
Patti Morrow a făcut apoi și o vizită în Biertan, unde a admirat biserica fortificată locală, datând din secolul al XV-lea și care a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
CASTELE, FORTĂREȚE ȘI BISERICI FORTIFICATE
După ce a vizitat Branul, jurnalista a spus acest obiectiv turistic, cu turnuri medievale, turnulețe, pasaje subterane și scări în spirală, reprezintă "cel mai notoriu bastion al României". Reamintind cititorilor ei Branul datează din 1212, jurnalista a explicat și misterul și miturile care înconjoară acest castel, asociat adeseori cu legenda Contelui Dracula.
Patti Morrow a vizitat apoi cetatea Rupeaunul dintre cele mai vechi situri arheologice din România, întrucât datează din jurul anului 5.500 î.e.n. din perioada paleoliticului—, localitatea CristianBiserica Evanghelică din localitate datează din 1495 — și Râșnovunde a admirat cetatea medievală locală.
A urmat vizita la Castelul Peleș, care impresionează prin cele "160 de camere ale sale, ahitectura lui neo-renascentistă și amplasarea în pitorescul oraș Sinaia". Finalizat în 1883, Peleșul, reședința de vară a familiei regale a României până în 1947, a fost primul castel din Europa care a adoptat iluminatul cu energie electrică și a găzduit prima proiecție din România a unui film, în 1906, într-o cameră amenajată sub forma unui cinematograf propriu.
ALTE ATRACȚII
Jurnalista americană a fost impresionată de Transfăgărășan, supranumit "cea mai bună șosea rutieră din lume" de realizatorii emisiunii "Top Gear", dar și de peisajul uluitor al Munților Carpați, potențat de priveliști minunate spre barajul Vidraru, lacul glaciar Bâlea și numeroase cascade naturale.
Patti Morrow reamintește Munții Carpați au o lungime de aproape 1.600 de kilometri și mai mult de jumătate din acest lanț muntos se află în România. În Carpații românești, scrie jurnalista americană, trăiesc urși bruni, lupi și râși.
Patti Morrow nu a uitat nici podgoriile și vinăriile din România, o țară care ocupă locul al 10-lea în topul producătorilor de vin din lume, prin prisma cantităților comercializate. Ea a reamintit și faptul un producător român, Cramele Halewood, folosește exclusiv metode tradiționale de preparare a vinurilor.
Vizita în România a jurnalistei Patti Morrow a fost realizată prin intermediul JayWay Travel, o agenție de turism specializată în organizarea de vacanțe în Europa Centrală și de Est și care asigură posibilitatea unor vizite personalizate, în funcție de dorințele turiștilor.
AGERPRES

top