1115 - 11 februarie 2019 - ANALIZE
Români celebri: Inginerul mecanic Aurel Perşu, realizatorul primului automobil cu profil aerodinamic din lume
Ţara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi
Unirea Principatelor Române din 1859: Alexandru Ioan Cuza, ''domnul Unirii'' (1859-1866)
CES 2019 - Principalele noi gadgeturi anunţate la târgul de echipamente electronice de la Las Vegas
The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"


Români celebri: Inginerul mecanic Aurel Perşu, realizatorul primului automobil cu profil aerodinamic din lume

Aurel
Perşu a fost inginerul mecanic român care a reuşit realizeze primul automobil cu profil aerodinamic din lume, conform www.mnt-leonida.ro.
S-a născut la 26 decembrie 1890, la Bucureşti. A studiat la Şcoala Superioară Tehnică din Berlin-Charlottenburg, unde a absolvit în 1913 Secţia Mecanică, sub îndrumarea profesorului Eugen Meyer, ca şef de promoţie. A fost medaliat în 1914 de Ministerul Instrucţiunii Publice din Germania pentru un studiu dedicat navelor în spaţiul cosmic.
A devenit celebru cu invenţia denumită Automobil de formă aerodinamică cu patru roţi montate înăuntrul formei aerodinamice. A înaintat cererea de brevetare la 13 noiembrie 1922 şi a obţinut brevetul la 19 septembrie 1924.
Prin numeroase calcule şi experimente de laborator, Aurel Perşu a concretizat forma ideală a unui vehicul în mişcare este forma picăturii de apă în cădere, considerată forma aerodinamică ideală. A reuşit obţină coeficienţi aerodinamici de 0,22 ce reprezintă o performanţă chiar şi pentru industria actuală de automobile.
Automobilul a fost construit în perioada 1922-1924, în Germania, din fonduri proprii. Caroseria era realizată din panouri de aluminiu, oferind o greutate redusă şi un consum estimat de specialişti de circa 5 litri la o sută de kilometri. Elementele de caroserie au fost realizate la diferite ateliere de profil din Germania, potrivit www.icr.ro.
Motorul pe benzină era amplasat în partea din spate a automobilului şi avea o capacitate cilindrică de 1.400 cmc cu patru cilindri aşezaţi în linie. Atât cutia de viteze cât şi motorul fuseseră produse de uzina Automobilbau Berlin. Pe puntea spate erau montate frâne pe saboţi. Autovehiculul avea o viteză maximă de 80 de kilometri pe oră. Cu acest automobil, Aurel Perşu a parcurs peste 160.000 de km.
Marile companii producătoare de autovehicule din epocă General Motors şi Ford şi-au exprimat interesul pentru cumpărarea brevetului, însă Aurel Perşu nu a fost de acord cu acest lucru pentru nu i s-a garantat producţia în serie a acestuia.
În 1969, automobilul a fost donat Muzeului Naţional Tehnic ''Dimitrie Leonida''.
Îndrăgind domeniul automobilistic, Aurel Perşu s-a implicat în organizarea unor curse de maşini şi motociclete precum: Cupa Carpatică, Marele Premiu al Bucureştiului, Marele Premiu al Braşovului, Cursele de Coastă de la Sinaia, de la Braşov, Cluj şi Sibiu, la care au participat faimoşi sportivi din România sau din străinătate, indică portalul www.persu.ro
Perşu a fost conferenţiar la Şcoala Politehnică, pentru ca din 1938 ocupe prin decret regal funcţia de director general la Fabrica de avioane I.A.R. Braşov, unde a contribuit la dezvoltarea industriei aviatice în România, colaborând cu specialişti de prestigiu precum academicianul Elie Carafoli, conform site-ului www.persu.ro. Concomitent, a ţinut prelegeri despre mecanică la Şcoala Politehnică din Bucureşti. A colaborat cu Institutul de Documentare Tehnică din Bucureşti.
A fost pasionat şi de muzică, iar în anii de liceu a luat lecţii de violoncel la Conservatorul din Bucureşti unde a avut profesori celebri precum Constantin Dimitrescu şi Dimitrie Dinicu. În timpul studiilor de inginerie de la Berlin, a luat lecţii de violoncel la Hochschule fur Musik, unde l-a avut ca profesor pe celebrul Hugo Becker. A cântat la violoncel în compania unor faimoşi muzicieni precum violonistul Bronisiav Huberman şi pianistul Ignaz Friedman. Ocazional, Aurel Perşu a cântat muzică de cameră alături de George Enescu la Palatul Constanţei Cantacuzino, indică www.persu.ro.
În perioada 1953-1962 a lucrat ca violoncelist în cadrul Orchestrei Simfonice Cinematografice, aceasta fiind o oportunitate pentru el de a-şi extinde repertoriul cu muzică simfonică, interpretând în diferite concerte în cadrul Festivalurilor George Enescu. A înregistrat sub bagheta unor dirijori celebri precum Constantin Silvestri, Emanoil Elenescu, Constantin Bugeanu, Paul Popescu şi Mircea Cristescu. În 1957 a început interpreteze ca membru fondator al Orchestrei de Cameră a Inginerilor, unde a condus secţia de violoncel, dar a interpretat şi solo în concerte înregistrate de Casa Electrecord. Activitatea sa muzicală s-a încheiat în 1966, potrivit sursei amintite anterior.

Aurel Perşu a murit la 5 mai 1977 la Bucureşti
AGERPRES

top

Ţara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

Situaţia
economică actuală a Americii indică un fenomen ce pare a creşte de la un an la altuldispariţia a clasei de mijloc. Diferenţa dintre bogaţi şi săracicalculată pe baza veniturilor anuale ale celor mai sărace şi celor mai bogate gospodării - a crescut de la 29.200 de dolari, până la 189.600 de dolari între 2010 şi 2015, pe baza calculelor Bloomberg, folosind datele Biroului de recensământ din S.U.A.
Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriilecele mai expuseinclud comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.
Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.
Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilormuncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.
www.businessmagazin.ro

top

Unirea Principatelor Române din 1859: Alexandru Ioan Cuza, ''domnul Unirii'' (1859-1866)
La 5/17 ianuarie, în Moldova, şi la 24 ianuarie/5 februarie 1859, în Ţara Românească, unioniştii l-au ales ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, dubla alegere reprezentând, în primul rând, ceea ce Nicolae Iorga a numit ''Sistemul 'faptului împlinit', acest element de originalitate, creat de români'' şi, în al doilea rând, punerea bazelor statului român modern, după cum precizează Florin Constantiniu în lucrarea ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008).
Scurta sa domnie a reprezentat o perioadă de maximă dezvoltare a României moderne, prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi a primului guvern unitar, dar şi prin reformele sale: adoptarea primei constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară şi cea a învăţământului.
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de vechi boieri moldoveni. A învăţat la pensionul din Iaşi, condus de francezul Victor Cuenim, continuându-şi pregătirea la Paris, unde a obţinut diploma de bacalaureat în litere (1835), apoi la Pavia şi Bologna. A revenit în ţară şi s-a înrolat cadet în armată (septembrie 1837). În februarie 1840 a demisionat şi, timp de aproape doi ani, s-a aflat din nou la Paris, pentru continuarea studiilor, notează volumul ''Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României'' (Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, 2011).
În primăvara anului 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti (1825-1909), fiica postelnicului Iordache Rosetti şi a Ecaterinei (născută în familia logofătului Mihai Sturdza).
Alexandru Ioan Cuza a ocupat, în perioada 1842-1859, funcţii importante în justiţie şi administraţie: preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1842-1845; 1849-1851; dec. 1854 sau 16 febr. 1855-apr. 1856), director al Ministerului de Interne al Moldovei (febr.-oct.1851), pârcălab al oraşului şi portului Galaţi (iun.-iul. 1856; febr.-iun. 1857). Caimacamul antiunionist Nicolae Vogoride l-a reintegrat pe Cuza în armată cu gradul de sublocotenent (martie 1857) şi l-a avansat, cu totul excepţional, la gradul de locotenent (24 aprilie), căpitan (28 aprilie), maior (3 mai), colonel (august 1858), ajutor al hatmanului (septembrie 1858), potrivit aceleiaşi surse.
Fruntaş al mişcării revoluţionare de la 1848 din Moldova, la 27 martie, la hotelul Petersburg din Iaşi, Alexandru Ioan Cuza a luat cuvântul şi a semnat documentul programatic Petiţia-proclamaţiune a boierilor şi notabililor Moldovei. A propus, ulterior, înarmarea participanţilor pentru a-l forţa pe domnul Mihail Sturdza să accepte înfăptuirea reformelor cărora refuzase să le dea curs. Mişcarea revoluţionară a fost înăbuşită cu forţa armată, 13 fruntaşi, inclusiv Cuza, au fost arestaţi şi trimişi sub escortă, la Galaţi, în vederea exilării lor în Imperiul Otoman. Viitorul domnitor, alături de alţi şase revoluţionari, beneficiind de ajutorul consulului englez din Galaţi, Charles Cunningham, au reuşit să ajungă la Brăila şi de aici, cu paşaport austriac, să treacă în Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848.
A ajuns în Bucovina, unde, împreună cu Costache Negri, Petrache Cazimir, ş.a. au organizat Comitetul revoluţionar moldovean (Cernăuţi, 9 iunie 1848). Prin acesta, Mihail Kogălniceanu a fost împuternicit cu redactarea unui program de revendicări sociale şi politice. Izbucnirea epidemiei de holeră l-a determinat să se îndrepte spre Viena, a ajuns la Paris şi, apoi, la Constantinopol, de unde s-a întors în ţară, alături de noul domn al Moldovei, Grigore Ghica, un om cu vederi mult mai liberale decât predecesorul său, Mihai Sturdza, şi un partizan convins al Unirii.
Alexandru Ioan Cuza a devenit un bun cunoscător al problematicii administrative a ţării Moldovei, având, în paralel, şi o activitate unionistă considerabilă. Amestecul administraţiei în alcătuirea listelor electorale pentru alegerile în Divanul ad-hoc din 1857, l-au determinat pe Cuza să demisioneze din funcţia de pârcălab de Galaţi din cadrul administraţiei caimacamului Nicolae Vogoride. Au fost organizate noi alegeri pentru divan, care au dat un covârşitor câştig de cauză taberei unioniste.
Ales deputat de Galaţi, Alexandru Ioan Cuza şi-a dovedit consistenţa politică în numeroasele dezbateri la care a participat activ. El a susţinut în Divanul ad-hoc propunerile de desfiinţare a privilegiilor, de împroprietărire a ţăranilor prin vânzarea către aceştia a loturilor cultivate de ei ş.a. În octombrie 1858, în timpul căimăcămiei de trei (Ştefan Catargiu, Vasile Sturdza şi Anastase Panu), a ajuns hatman. În această calitate, Cuza era comandantul armatei moldovene, post de mare importanţă în vremurile ce aveau să urmeze.
La 5/17 ianuarie 1859, candidând din partea Partidei naţionale, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales, în unanimitate, de Adunarea electivă domn al Moldovei. Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere ''drepturile şi interesele patriei'' şi să asigure ''binele şi fericirea naţiei române''. Discursul lui Mihail Kogălniceanu, în numele Adunării Elective, exprimă cel mai bine speranţele care se puneau în noul domn: "Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi nouă, om nou (...) Fii dar omul epocii (...), fă ca legea să fie tare, iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toţi Domnii au fost nepăsători şi răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni!", potrivit lucrării ''Istoria românilor, Constituirea României moderne'' (volumul VII, tom I, Ed. Enciclopedică, 2003).
În dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la propunerea Partidei naţionale, dar şi sub presiunea mulţimii, Adunarea Electivă întrunită la Bucureşti, l-a ales în unanimitate pe Alexandru Ioan Cuza şi domn al Ţării Româneşti.
Alexandru Ioan Cuza a concentrat în mâinile sale politica externă a statului, ceea ce i-a permis, în ciuda existenţei a două guverne şi a două adunări, la Iaşi şi Bucureşti, să desfăşoare o susţinută activitate politico-diplomatică proprie, deşi Principatele continuau să se afle sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Abia la sfârşitul anului 1861, Poarta, urmată de celelalte puteri garante, a recunoscut unirea politico-administrativă a Principatelor pe timpul domniei lui Cuza. Ea s-a materializat prin crearea unui singur guvern (22 ian./3 febr. 1862), ce cuprindea reprezentanţi ai grupărilor conservatoare moldovene şi muntene, în frunte cu Barbu Catargiu.
La 12/24 octombrie 1863, Mihail Kogălniceanu a fost numit prim-ministru. În timpul mandatului său, care s-a încheiat la 26 ianuarie/7 februarie 1865, au fost promovate o serie de reforme radicale: Legea secularizării averilor mănăstireşti (17/29 dec. 1863), prin care atât moşiile mănăstirilor pământene, cât şi ale celor aparţinând mănăstirilor închinate ''Locurilor sfinte'' (cca 25% din suprafaţa ţării) reintrau în stăpânirea statului şi în circuitul economic naţional; Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi (24 ian./5 febr. 1864); Legea privind înfiinţarea Consiliului de Stat prezidat de domnitor (13/25 febr. 1864), în atribuţia căruia intra elaborarea, la cererea guvernului, de proiecte de legi, fiind consultat, totodată, asupra tuturor proiectelor de legi promovate de guvern; Legea referitoarea la organizarea comunelor urbane şi rurale (2/14 apr.1864); o nouă Lege electorală (2/14 iu.1864) ş.a.
Conservatorii, majoritari în Cameră, au respins proiectul legii rurale, care prevedea desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor cu pământurile pe care le aveau în folosinţă, în schimbul unei despăgubiri acordate proprietarilor. În aceste condiţii, Alexandru Ioan Cuza a decretat, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, dizolvarea Adunării Elective a României (lovitura de stat de la 2/14 mai 1864) şi a supus aprobării poporului, prin plebiscit (organizat între 10/22 şi 14/26 mai 1864), o nouă constituţie, numită prudent ''Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 1858'', aprobat de Poartă şi de Puterile garante în urma vizitei domnitorului la Istanbul (24 mai/5 iun.-8/20 iun. 1864).
În contextul nou creat, la 14/26 august 1864, Alexandru I. Cuza a promulgat printr-un decret Legea rurală (a intrat în vigoare la 23 apr./5 mai 1865). Legea rurală îi elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi îi împroprietărea prin răscumpărare cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă, pământul expropriabil fiind limitat la maximum 2/3 din moşie, exclusiv pădurile. Au fost împroprietărite 463.554 familii de ţărani, loturile având dimensiuni diferite în Muntenia şi Moldova, nu puteau fi înstrăinate timp de 30 de ani. Aplicarea legii a fost greoaie pentru că au fost numeroase tergiversări, împotriviri, falsuri, dar şi pentru că nu exista un regulament unitar.
Promulgată la 5/17 decembrie 1864, după numeroase discuţii şi amânări, Legea asupra instrucţiunii a stat timp de peste trei decenii la baza învăţământului românesc. Învăţământul a devenit unitar în întreaga ţară, cu trei forme de studiu: primar, de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar (şapte ani) şi universitar (trei ani). Legea a intrat în vigoare din septembrie 1865. Numeroase instituţii de învăţământ au fost înfiinţate între 1860-1865, între care: Universitatea din Iaşi, Şcoala veterinară (Bucureşti), Societatea română de ştiinţe (Bucureşti), Pinacoteca statului (Bucureşti), Societatea culturală ''Ateneul Român'' (Bucureşti) ş.a.
În plan extern, România a aderat la 5/17 iunie 1865, la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris (17 mai 1865), statul român afirmându-se astfel ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane.
Noul stat românesc se afla în mijlocul a trei imperii - otoman, rus şi austriac -, care stăpâneau o serie de teritorii locuite de români şi care erau interesate, unele mai mult decât altele, să intervină în treburile interne ale ţării. Alexandru Ioan Cuza a susţinut mişcările celor care se opuneau celor trei imperii din interior: polonezii în Rusia, ungurii în Austria, bulgarii şi sârbii în Imperiul otoman, notează lucrarea ''O istorie sinceră a poporului român'' (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008).
Deranjată de politica lui Cuza, Rusia a început să-şi manifeste ostilitatea faţă de Unire şi să încurajeze diversele tendinţe separatiste. Pe plan intern, poziţia lui Cuza s-a deteriorat, împotriva sa formându-se aşa-numita ''monstruoasă coaliţie'' a tuturor nemulţumiţilor, în care se regăseau cei care îl acuzau de o conduită prea moderată, cum erau liberalii radicali, a conservatorilor moldoveni nemulţumiţi de atingerea proprietăţii prin legea rurală, a acelora care acuzau dezordinea din finanţe, nepăsarea de la sate, după reforma agrară. La toate acestea s-a adăugat declaraţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pe care o făcuse în mai multe rânduri, potrivit căreia el era ''depozitarul unei coroane care aparţine altuia''. Momentul abdicării a fost mereu amânat fiind influenţat de oamenii din jurul său, notează volumul ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007).
Încă de prin iunie 1865, mai mulţi oameni politici, precum I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, I. Ghica, Gr. Brâncoveanu, C. Brăiloriu, D. Ghica, At. Panu, Gh. Ştirbei au semnat un legământ ''pe onoare să votăm un principe străin şi să stăruim în acest vot până îl vom dobândi''. La 17 decembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza şi-a exprimat dorinţa de a nu împiedica ascensiunea spre tron a unui prinţ străin.
A fost silit să abdice la 11/23 februarie 1866. A plecat în exil, în Germania, unde s-a stabilit la Heidelberg. Aici a şi murit la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. Osemintele sale au fost aduse în România şi înhumate pe moşia sa de la Ruginoasa. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Alexandru Ioan Cuza a rămas în istorie ca ''domnul Unirii'' şi personalitatea politică cea mai importantă a începutului modernizării României. 
AGERPRES

top

CES 2019 - Principalele noi gadgeturi anunţate la târgul de echipamente electronice de la Las Vegas

Cel mai mare târg de tehnologie din lume, Consumer Electronics Show (CES), se desfăşoară în aceste zile la Las Vegas, publicul având acces la cele mai noi dispozitive şi gadgeturi prezentate de marii producători mondiali, de la noi aplicaţii pentru inteligenţa artificială (AI) şi până la televizoare cu ecrane tot mai mari şi rezoluţii cu şi mai mulţi "K", roboţi şi aplicaţii smart pentru locuinţe, conform Press Association care prezintă principalele noutăţi anunţate la acest târg.
Apple la CES
De obicei Apple nu participa la târgurile CES, însă anul acesta compania care produce iPhone a luat decizia de a fi prezentă. Apple este implicată într-un parteneriat surprinzător cu rivalii de la Samsung, pentru implementarea aplicaţiei sale multimedia iTunes pe televizoarele inteligente Samsung.
Atât Samsung cât şi LG, cele mai mari companii producătoare de televizoare din lume, au confirmat faptul că ultimele lor produse sunt compatibile cu AirPlay 2, tehnologia wireless dezvoltată de Apple ce permite conectarea la televizoarele inteligente a dispozitivelor mobile iPhone şi iPad.
Participarea companiei californiene la CES este marcată şi prin instalarea unui uriaş panou publicitar în apropiere de Las Vegas Convention Centre în care face trimitere la problemele de securitate şi de confidenţialitate cu care s-au confruntat în ultimul an rivalii de la Google, Amazon sau Facebook, promovând în acelaşi timp securitatea asigurată de telefoanele iPhone. "Ce se întâmplă pe iPhone-ul dumneavoastră, rămâne pe iPhone-ul dumneavoastră" - este sloganul ales de Apple, făcând trimitere la celebra butadă "Ce se întâmplă în Vegas, rămâne în Vegas".
Roboţii Samsung
Roboţii nu mai sunt de mult o prezenţă surprinzătoare pe holurile şi în standurile de la CES, însă introducerea unei familii de roboţi de asistenţă reprezintă o modificare de strategie din partea Samsung, astfel de roboţi fiind anterior prezenţi mai degrabă la evenimentele organizate de LG.
Printre noile dispozitive prezentate de Samsung se numără Bot Care, un asistent medical robotizat care dispune de un senzor amprentă integrat ce poate fi folosit pentru a citi semnele vitale ale pacienţilor. Conform Samsung, acest robot poate monitoriza şi calitatea somnului.
Bot Air a fost conceput pentru amplasarea în locuinţe unde evaluează calitatea aerului, în timp ce Samsung GEMS este un dispozitiv portabil conceput să-i ajute pe pacienţii cu mobilitate redusă.
Panasonic şi Disney
Printre cele mai surprinzătoare anunţuri privind conţinutul CES de anul acesta se numără colaborarea dintre Panasonic şi Disney, producătorul de electronice urmând să asigure tehnologia de proiecţie pentru o nouă atracţie "Mickey and Minnie Mouse Runaway Railway" într-un parc de distracţii din Florida.
Televizorul LG care se rulează
Multinaţionala sud-coreeană LG prezintă un televizor 4K OLED de înaltă rezoluţie ce poate fi rulat ca o coală de hârtie, atunci când nu este pornit. Dispozitivul LG Signature OLED TV R este o versiune îmbunătăţită şi definitivată a prototipului de televizor pliabil cu care compania a surprins deja publicul la salonul de anul trecut. Ecranul de 65 de inci este realizat din OLED (leduri organice) care emit o imagine la rezoluţie 4K, foarte strălucitoare şi de înalt contrast şi este "montat" pe o cutie rectangulară având o înălţime cu o treime mai mică decât cea a monitorului.
În afară de a servi ca suport, cutia funcţionează şi ca boxă având sistem de sunet Dolby Atmos care permite funcţia audio chiar şi atunci când televizorul este oprit şi rulat.
Aparatul are trei moduri distincte: vedere completă care presupune totalitatea ecranului; vedere liniară în care ecranul este ascuns parţial şi arată doar panourile de muzică, ceas, informaţii meteo sau altele; şi vedere zero în care televizorul este ascuns în întregime.
AGERPRES

top

The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"

Potențialul turistic al României a fost elogiat într-un articol publicat sâmbătă de site-ul american The Huffington Post, în care se afirmă că țara noastră ar putea fi considerată "cea mai frumoasă din Europa". Autoarea articolului, Patti Morrow, blogger, fotograf și jurnalist specializat în călătorii, s-a declarat impresionată, printre altele, de Transfăgărășan, arhitectura cosmopolită din București, bisericile fortificate din Transilvania și de castelele Bran și Peleș.
În acest articol, intitulat "Is Romania Europe's Prettiest Country? It Just Might Be" ("Este România cea mai frumoasă țară a Europei? Chiar ar putea fi"), Patti Morrow a elogiat câteva obiective turistice ale României: "piețe din orașe încântătoare ce datează din timpuri medievale, dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, castele învelite în misterul Contelui Dracula, perspective minunate asupra culmilor stâncoase ale munților și o rețea ce pare infinită de fortărețe și biserici".
"Și să nu uităm de Transfăgărășan — fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumusețea naturală a României și diversitatea ei culturală ar putea să vă surprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei, printre atracțiile acestei țări se află și fluviul Dunăre și Munții Carpați", a adăugat jurnalista americană în debutul articolului.
Patti Morrow a grupat obiectivele turistice ale României în trei categorii principale: "Orașe, cetăți și sate", "Castele, fortărețe și biserici fortificate" și "Alte atracții".
ORAȘE, CETĂȚI ȘI SATE
După vizita sa în România, Patti Morrow spune că țara noastră — și în special Transilvania — este locul în care se află "unele dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa".
Jurnalista a vizitat însă mai întâi Bucureștiul și s-a declarat impresionată de Palatul Parlamentului, labirintul de străduțe pavate cu piatră cubică și arhitectura specială din centrul vechi al capitalei, cunoscută în trecut și sub denumirea de "Micul Paris ". Ea a apreciat și magazinele de antichități, cafenelele și galeriile de artă din București.
Informându-i pe cititorii americani în legătură cu istoria Sibiului, jurnalista reamintește că localitatea a fost înființat în secolul al XII-lea de sașii germani și le semnalează faptul că orașul, al cărui centru și-a păstrat splendoarea medievală, "este probabil unul dintre cele mai frumoase din România sau poate chiar din Europa". Sunt menționate în acest articol arhitectura medievală, turnurile bine conservate, străzile înguste, clădiri din secolul al XVII-lea, celebrul Pod al Minciunilor și cele două piețe dominate de biserici — Piața Mare și Piața Mică. Patti Morrow a reamintit și despre Festivalul Internațional de Teatru organizat la Sibiu în fiecare an în luna iunie.
Continuându-și călătoria prin Transilvania, Patti Morrow a apreciat biserica fortificată din Saschiz, inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, și a alocat un spațiu mai mare Sighișoarei, despre care afirmă că este "unul dintre cele mai frumoase și mai bine orașe medievale din Europa". Jurnalista americană a apreciat arhitectura locală, clădirile din secolul al XVI-lea, grație cărora Sighișoara poate fi comparată cu "ambianța magică din orașul vechi din Praga și cu Viena". Ea a reamintit și faptul că Sighișoara este locul în care s-a născut Vlad Dracul, sursa de inspirație a personajului literar Dracula.
În Sibiel, Patti Morrow a experimentat viața la țară, cazându-se în pensiunea bunicii Eugenia, unde a a învățat să prepare brânză și mămăligă și a apreciat gastronomia locală, în special afinata și plăcinta cu mere.
În Brașov, oraș înființat de cavalerii teutoni în anul 1211, jurnalista americană s-a declarat fermecată de combinația colorată și spectaculoasă de arhitectură gotică, barocă și renascentistă.
Patti Morrow a făcut apoi și o vizită în Biertan, unde a admirat biserica fortificată locală, datând din secolul al XV-lea și care a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
CASTELE, FORTĂREȚE ȘI BISERICI FORTIFICATE
După ce a vizitat Branul, jurnalista a spus că acest obiectiv turistic, cu turnuri medievale, turnulețe, pasaje subterane și scări în spirală, reprezintă "cel mai notoriu bastion al României". Reamintind cititorilor ei că Branul datează din 1212, jurnalista a explicat și misterul și miturile care înconjoară acest castel, asociat adeseori cu legenda Contelui Dracula.
Patti Morrow a vizitat apoi cetatea Rupea — unul dintre cele mai vechi situri arheologice din România, întrucât datează din jurul anului 5.500 î.e.n. din perioada paleoliticului—, localitatea Cristian — Biserica Evanghelică din localitate datează din 1495 — și Râșnov — unde a admirat cetatea medievală locală.
A urmat vizita la Castelul Peleș, care impresionează prin cele "160 de camere ale sale, ahitectura lui neo-renascentistă și amplasarea în pitorescul oraș Sinaia". Finalizat în 1883, Peleșul, reședința de vară a familiei regale a României până în 1947, a fost primul castel din Europa care a adoptat iluminatul cu energie electrică și a găzduit prima proiecție din România a unui film, în 1906, într-o cameră amenajată sub forma unui cinematograf propriu.
ALTE ATRACȚII
Jurnalista americană a fost impresionată de Transfăgărășan, supranumit "cea mai bună șosea rutieră din lume" de realizatorii emisiunii "Top Gear", dar și de peisajul uluitor al Munților Carpați, potențat de priveliști minunate spre barajul Vidraru, lacul glaciar Bâlea și numeroase cascade naturale.
Patti Morrow reamintește că Munții Carpați au o lungime de aproape 1.600 de kilometri și că mai mult de jumătate din acest lanț muntos se află în România. În Carpații românești, scrie jurnalista americană, trăiesc urși bruni, lupi și râși.
Patti Morrow nu a uitat nici podgoriile și vinăriile din România, o țară care ocupă locul al 10-lea în topul producătorilor de vin din lume, prin prisma cantităților comercializate. Ea a reamintit și faptul că un producător român, Cramele Halewood, folosește exclusiv metode tradiționale de preparare a vinurilor.
Vizita în România a jurnalistei Patti Morrow a fost realizată prin intermediul JayWay Travel, o agenție de turism specializată în organizarea de vacanțe în Europa Centrală și de Est și care asigură posibilitatea unor vizite personalizate, în funcție de dorințele turiștilor.
AGERPRES

top