1102 - 12 noiembrie 2018 - COMUNITATEA ROMÂNO-AMERICANÃ

Alegerile parţiale din SUA – 2018: Perspective pozitive - de Tiberiu Dianu, Washington, DC
Guvernatorul statului american Kansas felicită România într-o proclamaţie cu ocazia Centenarului Marii Uniri
De la rezident la detectiv în Arkansas sau povestea "visului american" al unei tinere din Şimleu Silvaniei
Proclamaţie a statului Mississippi, care felicită România cu ocazia sărbătoririi Centenarului
Maior a solicitat sprijinul Senatului SUA pentru includerea României în programul Visa Waiver
Apel pentru toţi credincioşii ortodocşi români - Pentru strângerea de fonduri necesare terminării construcţiei Bisericii ortodoxe române ”Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie cel Nou” din Las Vegas
Anunţ - Biserica “Sfântul Nicolae” din Riverside, California


 

 

California Travel

Alegerile parţiale din SUA – 2018: Perspective pozitive
de Tiberiu Dianu, Washington, DC

Alegerile
parţiale din 2018 s-au terminat şi iată ce putem spune cu siguranță despre cum vor evolua lucrurile doi ani de-acum încolo, până la alegerile generale din 2020 (când președintele Donald Trump va fi reales).
Liberalii și mass-media au dorit ca toată lumea creadă în 2018 va fi un val democrat de tip tsunami. N-a fost fie.
La alegerile parţiale din 1994 președintele democrat Bill Clinton a pierdut 54 de locuri la Camera Reprezentanţilor, 8 locuri la Senat și 10 poziţii de guvernatorAtunci a fost, într-adevăr, un tsunami.
La alegerile parţiale din 2010 președintele democrat Barack Obama a pierdut 63 de locuri la Cameră, 6 locuri la Senat și 29 poziţii de guvernator.  Un tsunami și mai mare.
La alegerile parţiale din 2018 președintele republican Donald Trump a pierdut cu 50% mai puţin la Cameră (confirmând precedentele istoriei), și-a extins simţitor majoritatea din Senat, în timp ce numărul poziţiilor de guvernatori rămâne divizat. Ce e mai important e președintele a câștigat poziţii-cheie de guvernatori în state moderate (precum Florida și Ohio), un factor extrem de important pentru realegerea sa din anul 2020.
Deci, niciun tsunami în 2018. Mai degrabă am putea vorbi de un “val verde”, în condiţiile în care democrații au pompat sume enorme de bani pentru candidaţii lor, cu rezultate deloc spectaculoase. În Texas și Georgia, de exemplu, candidaţii democraţi pentru posturile de senator şi, respectiv, guvernator, au eşuat.
Desigur, liberalii și presa aservită lor vor continua se laude până în 2020 cu majoritatea lor din Camera Reprezentanţilor. Ce înseamnă, în realitate, acest lucru?
În ciuda înfrângerii temporare și relative de la Cameră, preşedintele Trump are motive de optimism. Republicanii din Cameră nu i-au fost niciodată loiali sută la sută. Mulți dintre ei erau oricum republicani doar cu numele, alţii erau făţiş contra lui Trump, iar alţii erau prea moderaţi pentru politicile reformiste ale președintelui. Mulţi din ei au decis nici nu mai candideze pentru aceste alegeri, cel mai bun exemplu fiind preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, deputatul Paul Ryan.
E aceasta o dovadă de loialitate faţă de preşedinte? Greu de crezut. Aceşti republicani au decis renunțe la reînnoirea mandatelor lor şi, implicit, la responsabilitatea care le revenea în faţa alegătorilor, aceea de a susține o reformă de substanţă a societății americane. Ei făceau parte din categoria de politicieni care doar promiteau rezolvă lucrurile. Iar când președintele Trump a început cu adevărat rezolve lucrurile, au început îl urască pentru asta. Multe din locurile lăsate vacante de ei au fost câștigate de democrați, care aşa au reușit îşi obțină majoritatea la Cameră (şi, destul de interesant, nu au avut parte nici de atacurile cibernetice ruseşti acolo unde au câştigat!).
Vestea bună e restul de republicani, majoritatea aleși la 6 noiembrie 2018, sunt acum mult mai loiali președintelui, iar acesta se poate baza, într-adevăr, pe ei. Republicani de genul lui Paul Ryan, Bob Corker sau Jeff Flake, notorii prin rezistenţa lor faţă de preşedinte, au dispărut în mare parte din Congresul SUA.
Există și alte vești bune (pe care le prezic se vor întâmpla). După euforia post-electorală, democrații din Cameră vor descoperi nu mai sunt așa de uniți după ce au ajuns la putere. Cum se vor împăca oare democraţii rezervişti militari cu zănatecii lor colegi socialişti? Va fi fascinant de urmărit.
Datorită expansiunii numărului de locuri din Senat câştigate de republicani, primadonele republicane vor dispărea. Vor apărea, în schimb, primadonele democrate de la Cameră. Şi nu toate aceste noi primadone o vor dori pe lidera Nancy Pelosi ca preşedintă a Camerei. Şi nici nu vor vota automat proiectele de legi ale colegilor lor de partid. Şi nici nu îl vor demoniza non-stop pe președintele Trump, cum au făcut-o până acum. Și, cu siguranță, nici nu vor respinge unele colaborările bipartizane.
Viitorul apropiat ne va spune dacă, în ultimă instanţă, democraţii temporar euforici vor dori îşi ia treaba în serios şi legifereze sau, din contră, continue reziste” (în timp ce se află la putere) şi îl investigheze pe preşedinte. Americanii le vor monitoriza îndeaproape performanţa în următorii doi ani. Americanii sunt oameni de bun simţ şi ce doresc ei suntlocuri de muncă, nu locuri pentru gloate” (Jobs not Mobs) “Judecători imparţiali gen Kavanaugh, nu caravane de imigranţi ilegali” (Kavanaugh not Caravans) şirezultate, nu rezistenţă” (Results not Resist).
În concluzie, există multe motive serioase pentru care republicanii nu ar trebui fie prea pesimiști, după cum nici democrații nu ar trebui fie prea optimiști.
NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în varianta engleză în original şi varianta română în traducere, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.
Variante ale articolului au fost publicate anterior de revistele AMERICAN THINKER https://www.americanthinker.com/blog/2018/11/positive_perspective_on_the_midterm_election.html şi INTELLECTUAL CONSERVATIVE http://www.intellectualconservative.com/tiberiu-dianu-the-u-s-midterm-elections-2018-some-positive-perspectives/.
TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică şi societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM. https://medium.com/
@tdianu

top

Guvernatorul statului american Kansas felicită România într-o proclamaţie cu ocazia Centenarului Marii Uniri
Guvernatorul statului Kansas, Jeff Colyer, a emis o proclamaţie de felicitare a României cu ocazia celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918, Uniri, potrivit unui comunicat difuzat miercuri de Ambasada României în SUA.
''Marea Unire a românilor a condus la consolidarea unui stat modern, inspirat de principiile libertăţii, democraţiei, libertăţii economice şi progresului social", se arată în document.
"România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o prietenie adâncă şi de lungă durată şi un parteneriat strategic construit în jurul valorilor democratice, legăturilor istorice şi a angajamentului comun pe calea asigurării securităţii transatlantice şi a prosperităţii reciproce", se precizează în proclamaţie.
De asemenea, în document este menţionat faptul "legăturile dintre statul Kansas şi România sunt din ce în ce mai diverse datorită extinderii comerţului bilateral, a programelor educaţionale şi a apariţiei unei comunităţi deschise de tineri americani şi români care se angajează liber în inovaţie şi antreprenoriat".
Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a salutat proclamaţia statului Kansas şi i-a mulţumit guvernatorului Jeff Colyer pentru gestul de celebrare a Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Emiterea proclamaţiilor de către state americane face parte dintr-un proiect mai amplu, al Ambasadei României la Washington, de celebrare a Centenarului Marii Uniri din 1918. Statul Kansas este cel de al şaptesprezecelea stat american care omagiază Centenarul Marii Uniri printr-o proclamaţie specială.
Numele statului Kansas vine de la denumirea tribului de nativi americani Kansa, care a locuit pe teritoriul său. Primii colonizatori s-au aşezat în Kansas în 1812, dar guvernul american a deschis oficial colonizarea printr-un act în 1854. Statul Kansas a devenit oficial stat membru al Statelor Unite ale Americii la 29 ianuarie 1861.
Kansas este unul dinte statele cu cea mai mare producţie agricolă, fiind producător de grâu, porumb şi soia, dar şi al optulea producător de petrol şi gaze naturale din SUA. Economia statului Kansas este influenţată în bună măsură de industria aeronautică, o serie de companii aeriene importante având fabrici în acest stat.
Statul Delaware aduce un omagiu României cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire
Guvernatorul statului Delaware, John Carney, împreună cu viceguvernatoarea Bethany Hall-Long, a emis o proclamaţie prin care se aduce un omagiu României cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, potrivit unui comunicat difuzat vineri de Ambasada României în SUA.
În documentul semnat în numele locuitorilor statului Delaware se arată Statele Unite ale Americii şi România au o lungă istorie de prietenie şi respect reciproc. Totodată, românilor-americani li se mulţumeşte pentru împărtăşirea talentului şi a moştenirii culturale odată cu venirea pe teritoriul american.
Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a salutat proclamaţia statului Delaware şi le-a mulţumit guvernatorului John Carney şi viceguvernatoarei Bethany Hall-Long, pentru gestul simbolic de marcare a Centenarului României.
"Proclamaţia statului Delaware, ca şi celelalte proclamaţii emise până în prezent de alte cincisprezece state americane, arată, odată în plus, legăturile puternice dintre România şi Statele Unite. Suntem onoraţi de aceste gesturi care demonstrează apropierea, prietenia şi parteneriatul dintre ambele ţări", a afirmat ambasadorul George Cristian Maior.
Emiterea proclamaţiilor de către state americane face parte dintr-un proiect mai amplu, al Ambasadei României la Washington, de celebrare a Centenarului Marii Uniri din 1918. Statul Delaware este cel de al şaisprezecelea stat american ce omagiază Centenarul Marii Uniri printr-o proclamaţie specială.
Delaware a fost una dintre cele 13 colonii care au participat la Revoluţia americană. La 7 decembrie 1787, Delaware a devenit primul stat care a ratificat constituţia Statelor Unite, fiind de atunci cunoscut şi sub numele de "Primul Stat".
De asemenea, Delaware este cel de-al doilea cel mai mic şi cel de-al şaselea cel mai puţin populat stat american, dar al şaselea din punct de vedere al densităţii populaţiei. Numele statului vine de la nobilul englez Thomas West, al treilea baron De La Warr, care a fost primul guvernator al coloniei Virginia.
Un studiu din 2013 arăta statul Delaware a avut cel de-al nouălea cel mai mare număr de milionari pe cap de locuitor din Statele Unite. În 2010, Delaware era al nouălea cel mai bogat stat din Uniune, cu un venit pe cap de locuitor de 29.007 dolari.
Una dintre cele mai mari baze aeriene din SUA se află lângă capitala statului, Dover. 
Ambasada României în Statele Unite ale Americii

top

De la rezident la detectiv în Arkansas sau povestea "visului american" al unei tinere din Şimleu Silvaniei

O tânără originară din Şimleu Silvaniei, licenţiată în jurnalism şi design vestimentar în România, a reuşit performanţa ca în doar câţiva ani să ajungă de la statutul de rezident în Statele Unite la cel de detectiv în Arkansas, trecând printr-un post de ofiţer într-un penitenciar, dar şi printr-o dură pregătire fizică şi psihică în academia de poliţie americană.
Povestea Danei Cotroneo porneşte din partea de nord-vest a Românei, din Şimleu Silvaniei, oraşul natal în care aceasta a copilărit şi şi-a făcut studiile gimnaziale şi liceale, pentru ca mai apoi să ajungă studentă la Oradea. După o dublă licenţiere, în jurnalism şi design vestimentar, profitând de oportunitatea programului "Work and Travel", Dana şi-a făcut pentru a două oară bagajele şi a plecat, în 2010, în Statele Unite, aterizând în orăşelul Hot Springs, din comitatul Garland, Arkansas. La doar câteva luni de la sosire s-a căsătorit, cunoscându-şi soţul prin intermediul unor prieteni comuni. Şi-a găsit în scurt timp şi un loc de muncă, ce a fost însă doar o primă etapă în visul ei de a deveni ofiţer criminalist.
"Hot Springs este un oraş mic şi frumos. Se aseamănă puţin cu oraşul în care am copilărit, Şimleu Silvaniei. Cred ca asta cumva mi-a alinat dorul de casă adeseori şi m-a ajutat să mă adaptez mai repede, pentru că nu este un oraş mare. De lucru este, doar să vrei să lucrezi. Poate nu e ceea ce vrei sa faci o viaţă întreagă, dar până îţi găseşti locul pe plan profesional, ai opţiuni. Aşa am avut norocul să dau peste o companie unde am lucrat ca şi 'transaction processor' pentru aproape cinci ani. Mi-a plăcut locul de muncă şi oamenii cu care am lucrat, dar am simţit că ceva totuşi îmi lipsea. Am decis să mă înscriu iar la şcoală, alegând de această dată criminalistica. Mi-a fost destul de greu pe parcursul şcolii, mare parte din cauza limbii. Deşi am vorbit engleza destul de bine pentru România, odată ajunsă aici mi-am dat seama, de fapt, că engleza mea nu e engleza lor. Din cauza accentului local, dialectului şi limbajului de stradă, practic a trebuit să o iau de la capăt. Cele mai mari probleme cu limba le-am avut când a trebuit să scriu pagini întregi de cercetare pentru anumite seminarii, dar şi acestea le-am trecut cu bine. Am reuşit să fiu între cei mai buni studenţi, cu o medie mare", povesteşte Dana Cotroneo.
În decembrie 2014 a venit pe lume şi băieţelul ei, sarcina amânând finalizarea studiilor cu aproximativ un an şi jumătate. Când fiul său abia împlinise un an, a venit şi prima şansă pentru a-şi îndeplini visul, dar şi prima provocare - un post de ofiţer la un penitenciar.
"Când fiul meu avea undeva la un anişor, am aplicat pentru un post la centrul de detenţie din comitatul Garland, Arkansas. Întregul proces, începând cu hârtiile de aplicare, verificare şi interviu, a durat aproximativ 4-5 luni. Totul este foarte atent verificat. Îţi verifică diplomele, cazierul, vecinii, banca, împrumuturile bancare şi cardurile, cunoştinţele şi familia. Am început lucrul la centrul de detenţie în 15 aprilie 2016. Ţin minte ca şi cum ar fi fost ieri. A fost o zi extenuantă, mai mult psihic, decât fizic. Nu ştiam la ce să mă aştept şi sincer, nu ştiam ce am de făcut. Cred ca am văzut prea multe filme sau emisiuni cu închisori. Mă aşteptam la ce e mai rău, dar am descoperit că nu e chiar aşa. Centrul de detenţie din Garland este unul dintre cele mai noi, fiind deschis în vara lui 2015. Are o capacitate de aproximativ 700 deţinuţi, dar nu am avut niciodată mai mult de circa 400. Încăperile în care sunt 'cazaţi' le numim unităţi. Am avut şapte unităţi de bărbaţi şi una de femei. Am lucrat cu unitatea de femei şi cu una de bărbaţi, în mare parte, amândouă având 65-68 de deţinuţi. Eşti tu şi ei. Nu eşti într-un turn sau cameră. Ai un birou în mijlocul lor, unde pot să vină oricând să te atingă. Au celulele lor, dar nu este niciun fel de barieră între tine şi ei", susţine tânăra din Şimleu Silvaniei.
"Respect" este cuvântul care i-a ghidat activitatea la centrul de detenţie şi i-a atras simpatia deţinuţilor, chiar şi după eliberarea lor.
"Este foarte mult de povestit despre munca la centrul de detenţie, ori despre ce face centrul de detenţie pentru cei aflaţi acolo. Ne axam foarte mult pe reabilitare. Din această cauză, deţinuţii au acces la tot felul de programe şi chiar şcoli şi facultăţi, pe care le pot face gratuit. Majoritatea celor din detenţie sunt oameni buni, cu fel şi fel de poveşti. Ce au în comun? Decizii nu foarte bune. Am învăţat că tot ce vor şi tot ce ai nevoie e să oferi respect. Am o vorbă care o zic tot timpul: ce oferi, e ce primeşti ("what you give is what you get"). Asta le spuneam şi lor. Vrei respect? Oferă respect, atunci. Şi nici nu ştii ce mult a ajutat în orice situaţie. Nu pot să îţi spun de câte ori am mers la cumpărături sau am mers în parc şi am dat peste foşti deţinuţi. Unii dintre ei, care au fost închişi pe o perioadă îndelungată şi mă cunoşteau destul de bine au venit şi ori m-au îmbrăţişat, ori mi-au dat un 'high five'. Dar majoritatea pe care i-am întâlnit au ţinut să îmi mulţumească, mie şi personalului de acolo, pentru tratamentul uman şi pentru respect", afirmă Dana.
Adevăratele provocări aveau să urmeze însă după ce tânăra din România s-a hotărât să îşi aprofundeze studiile, urmând cursurile academiei de poliţie americane. Un bebeluş, un soţ plecat la muncă tocmai în Africa şi pregătirea dură din academie au fost câteva din situaţiile cărora Dana a trebuit să le facă faţă pentru a ajunge la slujba visurilor ei.
"Anul 2017 a fost unul destul de greu. Soţul meu a fost plecat în Africa pe tot parcursul anului. Am fost doar eu şi fiul meu. Am absolvit în mai cu diplomă în criminalistică, iar prin septembrie am aflat că sunt pe lista pentru academia de poliţie, pentru mai 2018. Singura modalitate în care poţi să mergi la academie, cel puţin în Arkansas, este sa fii deja angajat, ori la departamentul de poliţie 'Sheriff's Office', ori la oricare alt departament care are ceva de-a face cu criminalistica. Pentru a fi admis, trebuie să ai cel puţin un an vechime şi să trimiţi o 'scrisoare de intenţie'. Am fost mai mult decât fericită să aflu vestea. M-am simţim împlinită şi puţin speriată. Nu ştiam la ce să mă aştept, din nou. Luna mai a venit şi eu a trebuit să plec la cursuri, pentru 13 săptămâni. Am avut noroc ca am putut să vin acasă în fiecare vineri, dar duminica dimineaţa a trebuit să mă îndrept din nou sper academie. Totul acolo avea un aer 'milităresc'. Te trezeai dimineaţa la 4.30, iar apoi în sala de sport de la 4.50 până pe la 6.30. Apoi duş rapid, uniforma şi cizmele în picioare, micul dejun la cantină şi cursuri până pe la orele 17.00-18.00, câteodată până la ora 21.00. Au golit canistre întregi de spray cu piper pe noi, ziua în amiaza mare, la 40 de grade Celsius. (...) Am avut lupte corp la corp sau cu bastoane de câteva ori pe săptămână, teste practice şi teste scrise de trecut, în fiecare vineri cel puţin. Am avut o săptămână întreagă de condus. Ştiu cum sună, dar nu vorbesc de condusul normal al unui vehicul. Am avut maşini fără frâne, maşini fără faruri sau ştergătoare, pe ploaie, la 80 km/h, pe întuneric. Am avut de toate. Mai apoi, la poligon. Am avut fel şi fel de scenarii, exerciţii de viteză sau de concentrare şi teste care trebuie trecute, scoruri atinse. (...) Ultima săptămâna, am avut 'opriri în trafic', cu fel şi fel de scenarii, bineînţeles. Din cauza faptului că aproape orice persoana poate să deţină arme aici, este foarte probabil să dai peste ei în trafic. Din aceasta cauza, au trebuit sa adapteze scenariile, să le facă atât cât se poate de realiste", precizează aceasta.
La doar doi ani după ce a intrat în sistemul american de poliţie, Dana Cotroneo a ajuns, în vara acestui an, detectiv.
"După 13 săptămâni şi zeci de prietenii care s-au format pe viaţă, totul a ajuns la final. Am absolvit academia în 3 august şi m-am reîntors la muncă. Cu exact o săptămâna înainte de absolvire, mi s-a oferit o poziţie de detectiv la departamentul de investigaţii criminalistice. Am fost mai mult decât fericită. Asta era ce îmi doream să fac şi ce speram să fac cândva, atunci când considerau ei că sunt pregătită. Îmi aduc aminte când şeriful a discutat cu mine despre posibilitatea de a lucra în patrulă, în oraş. Am acceptat, i-am zis că merg oriunde are nevoie de mine, înapoi la detenţie sau la patrulă dar, într-un final, mă voi pensiona de la CID (Criminal Investigation Division - Divizia de Investigaţii Criminalistice). Luni mai târziu mi-au oferit slujba visurilor mele", afirmă proaspătul ofiţer criminalist.
Tânăra spune, totodată, că pe lângă respectul de care trebuie dat dovadă, nimic din ce spun sau fac alţii nu trebuie luat personal.
"Este foarte greu, foarte mult de învăţat, de digerat. Trebuie să fii foarte atent la detalii, să ai o curiozitate înnăscută pentru orice. Da, nu, nu ştiu sunt răspunsuri care nu trebuie să te mulţumească niciodată. Trebuie să vrei să înveţi mereu, să îţi placă să lucrezi cu oamenii, să ştii cum să vorbeşti cu ei şi cum să îi tratezi. Trebuie să te adaptezi mereu, să îţi modelezi personalitatea în funcţie de personalitatea lor. Aici, cetăţeanul este 'copilul' tău. Trebuie să ai răbdare, să îi vorbeşti frumos, să îi explici ce sau de ce. Nu contează cât de tare strigă la tine, cât de mult te scuipă sau cât de mult te înjură. Trebuie să ai respect, demnitate şi răbdare. (...) Este departe de a fi un job uşor, mai ales pentru o femeie. Mulţi tind să nu te ia în serios, dar odată ce îţi 'marchezi teritoriul' să zic aşa, vorba se duce. Poate nu te cunosc personal, dar au auzit de tine. Cei puţin mai curajoşi te încearcă, îţi testează limitele. Al doilea motto al meu, după respect, este să nu iei nimic personal. Nimic din ce zic sau fac alţii nu îl lua personal. Pielea groasă şi multă răbdare, altfel nu răzbeşti", susţine Dana.
Aşa cum menţionează şi presa americană, ce a relatat la rândul ei povestea carierei din Arkansas a tinerei din Şimleu Silvaniei, Dana Cotroneo nu doar şi-a îndeplinit un vis, ci a "spart bariere", trecând peste stereotipurile privind locurile de muncă pe care le pot ocupa femeile indiferent de ţara în care se află.
AGERPRES

top

Proclamaţie a statului Mississippi, care felicită România cu ocazia sărbătoririi Centenarului
Guvernatorul statului Mississippi, Phil Bryant, a onorat Centenarul Marii Uniri prin emiterea unei proclamaţii de felicitare, potrivit unui comunicat difuzat joi de Ambasada României în SUA.
În proclamaţia de felicitare a României, emisă de statul Mississippi cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, se arată , la 1 decembrie 1918, "Marea Unire a românilor a condus la consolidarea unui stat modern, inspirat de principiile libertăţii, democraţiei, libertăţii economice şi progresului social".
În document sunt menţionate legăturile strânse dintre România şi Statele Unite ale Americii, cele două ţări împărtăşind "o prietenie adâncă şi de lungă durată şi un parteneriat strategic construit în jurul valorilor democratice, legăturilor istorice şi a angajamentului comun pe calea asigurării securităţii transatlantice şi a prosperităţii reciproce".
Guvernatorul Phil Bryant felicită România, poporul român şi comunitatea româno-americană şi îi încurajează pe toţi locuitorii statului Mississippi se alăture sărbătoririi Centenarului.
Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a salutat Proclamaţia statului Mississippi, arătând ţara noastră este profund onorată de mesajul transmis de guvernatorul Phil Bryant.
"Gestul guvernatorului statului Mississippi onorează România şi momentul crucial al istoriei noastre, Marea Unire de la 1918. Nu trebuie uităm , fără rolul major jucat de preşedintelui american Woodrow Wilson, în urmă cu 100 de ani, Marea Unire nu ar fi putut avea loc. Iată legăturile dintre România şi Statele Unite sunt vechi şi puternice. România a crezut de la început în modelul democraţiei liberale occidentale, de aceea drumul ţării noastre este unul de succes", a declarat George Cristian Maior.
Emiterea proclamaţiilor de către state americane face parte dintr-un proiect mai amplu al Ambasadei României la Washington de celebrare a Centenarului Marii Uniri din 1918. Statul Mississippi este cel de al unsprezecelea stat american ce omagiază Centenarul Marii Uniri printr-o proclamaţie specială.
Statul Mississippi a devenit al douăzecilea stat care a aderat la Statele Unite ale Americii, în 1817. Statul a fost numit după râul Mississippi, care îl străbate.
În 1963, la Centrul Medical al Universităţii Mississippi, a avut loc primul transplant de plămân uman din lume, iar în 1964 a avut loc primul transplant de inimă din lume.
Genul muzical blues a apărut în zona deltei râului Mississippi, în stat născându-se muzicieni celebri ai genului, printre care B.B. King, John Lee Hooker sau Mississippi John Hurt. Scriitorul Mark Twain a avut o afecţiune specială pentru râul Mississippi, situând des acţiunea din multe dintre romanele sale, în zonă
Ambasada României în Statele Unite ale Americii

top

Maior a solicitat sprijinul Senatului SUA pentru includerea României în programul Visa Waiver
Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a solicitat sprijinul Senatului SUA pentru includerea ţării noastre în programul Visa Waiver, exprimând dorinţa a cetăţenilor români de a călători fără vize în SUA. Diplomatul român a făcut acest demers în contextul dialogului avut miercuri de ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, cu lideri politici din cadrul Senatului american.
Fifor şi Maior au avut întâlniri cu preşedintele Comitetului pentru Forţe Armate, senatorul James Inhofe, preşedintele Subcomitetului pentru Operaţiuni Externe din cadrul Comitetului pentru Alocaţii Bugetare, senatorul Lindsey Graham, şi preşedintele Subcomitetului pentru Ameninţări Emergente şi Capabilităţi, senatoarea Joni Ernst, informează Ambasada României la Washington în postări pe pagina oficială de Facebook.
Principalele aspecte abordate au vizat Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, consolidarea cooperării politico-militare, contracararea provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi întărirea prezenţei SUA în Europa.
Conform sursei citate, cei trei senatori au exprimat interesul pentru efectuarea unei vizite în România, apreciind calitatea ţării noastre de partener strategic de încredere, cu contribuţii notabile în asigurarea securităţii regionale şi a NATO.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Comitetului pentru Forţe Armate, senatorul republican James Inhofe, au fost abordate teme privind dezvoltarea cooperării politico-militare bilaterale, oficialul american apreciind România este un partener valoros în asigurarea securităţii globale şi euro-atlantice. Totodată, senatorul Inhofe a evidenţiat atenţia pe care Congresul SUA o acordă dezvoltării relaţiei cu aliaţii SUA, în consonanţă cu executivul american.
La întrevederea cu preşedintele Subcomitetului pentru Operaţiuni Externe din cadrul Comitetului pentru Alocaţii Bugetare, senatorul Lindsey Graham, au fost evidenţiate perspectivele de dezvoltare economică ale ţării noastre, inclusiv din perspectiva impactului industriei de apărare. A fost subliniată necesitatea consolidării flancului estic al NATO în mod coerent, cu menţinerea eforturilor de contracarare a ameninţărilor la adresa Alianţei.
Complexitatea provocărilor actuale de securitate din regiunea Mării Negre, cu accent pe necesitatea continuării şi intensificării proiectelor din plan bilateral şi aliat pentru consolidarea securităţii flancului estic al Alianţei, inclusiv pe importanţa dezvoltării capabilităţilor ţării noastre, a fost reliefată în timpul discuţiilor cu preşedintele Subcomitetului pentru Ameninţări Emergente şi Capabilităţi din cadrul Comitetului pentru Forţe Armate, Joni Ernst. 
Fifor, alături de Maior, la Pentagon: Securitatea din regiunea Mării Negre şi Balcanii de Vest, în centrul discuţiilor
Securitatea din regiunea Mării Negre şi din Balcanii de Vest s-a aflat în centrul discuţiilor pe care ministrul român al apărării naţionale, Mihai Fifor, însoţit de ambasadorul George Maior, le-a avut miercuri la Pentagon cu secretarul apărării al Statelor Unite, James Mattis.
Agenda discuţiilor a inclus teme prioritare ale cooperării în domeniul apărării dintre România şi SUA, cu accent pe evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre şi din Balcanii de Vest, implementarea deciziilor Summit-ului NATO din luna iulie, participarea la lupta împotriva terorismului, cooperarea bilaterală şi prezenţa forţelor SUA pe teritoriul României, precum şi aspecte legate de cooperarea în domeniul industriei de apărare şi programelor majore de înzestrare derulate cu partenerul american, informează Ambasada României la Washington în postări pe pagina oficială de Facebook.
În cadrul discuţiilor, a fost evidenţiat ritmul dinamic de derulare al Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, precum şi perspectivele de intensificare a cooperării în domeniul apărării, ca elemente esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea ţării noastre şi a regiunii din care România face parte. În context, a fost apreciată maturitatea cooperării României cu Partenerul strategic, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul Alianţei.
De asemenea, Fifor şi Maior au participat la o masă rotundă organizată de Fundaţia Heritage în parteneriat cu Ambasada României la Washington în contextul vizitei în SUA a ministrului român al apărării naţionale.
La eveniment au mai fost prezenţi şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae-Ionel Ciucă, secretarul de stat în MApN şi şef al Departamentului pentru Armamente, Andrei Ignat. Delegaţia a fost primită de vicepreşedintele Fundaţiei Heritage pentru securitate naţională şi politică externă, dr. James Carafano.
Evenimentul a prilejuit un schimb de opinii, cu experţi din domeniul securităţii şi apărării ai Fundaţiei Heritage şi cu reprezentaţi ai Congresului şi Administraţiei SUA, asupra evoluţiilor de securitate în spaţiul euro-atlantic, contracararea ameninţărilor în regiunea Mării Negre şi rolul României în configuraţia geostrategică regională. De asemenea, dezbaterea a evidenţiat aprecierea mediului de experţi din SUA asupra calităţii României de aliat de încredere al Statelor Unite. 
Ambasada României în Statele Unite ale Americii

top

Apel pentru toţi credincioşii ortodocşi români
Pentru strângerea de fonduri necesare terminării construcţiei Bisericii ortodoxe române ”Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie cel Nou” din Las Vegas
Dragi compatrioţi,
Vă rugăm şi vă invităm să vă alăturaşi credincioşilor din această parohie şi să deveniţi ctitori ai bisericii. Donaţiile dvs. sunt tax deductible, biserica fiind non-profit, iar la terminarea construcţiei numele dvs. vor fi înscrise cu lietre de aur în interiorul bisericii.
Vă mulţumim anticipat. Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru generozitatea dvs.

Moduri de a trimite donaţia: Prin check - scrieţi check-ul pe numele scurt al Bisericii: Saint George Church. Trimiteţi-l la adresa: P.O. BOX 29113, Las Vegas, NV 89126. Pe website, la adresa: www.stgeorgechurchlv.org

top

Anunţ
Biserica “Sfântul Nicolae” din Riverside, California, păstorită de Preotul Simion Poptelecan, vă invită să participaţi la Sfânta Liturghie în fiecare duminică între orele 13-14, urmată de o masă prietenească (fără contribuţie).
Adresa Bisericii este: 5570 Tuler St., Riverside (după Killer St.). Tel.: (909) 528-9065 sau (909) 446-1238.
Dumnezeu să vă binecuvânteze şi vă aşteptăm cu drag!

top

O carte a comunităţii româneşti
A apărut şi se poate procura direct de la autor, cartea “Aceste bucurii trecătoare” de George Băjenaru. Preţul unui exemplar este $30.95, la care se adaugă $3.33 pentru cheltuieli de expediere. Cec personal sau Money order pe numele autorului, la adresa: 5 Essex Street, Wakefield, MA, 01880

top

Apel cãtre cititori
Au trecut treisprezece ani de când ne strãduim din rãsputeri, sã punem, sãptãmânal, sub ochii Dumneavoastrã, luminã din lumina Gândului Românesc, oglindind împlinirile si sperantele românilor din tara de acasã si din lumea întreagã.
Eforturile pe care le-am depus si le depunem pentru a vã aduce, în limba românã, informatii din toate domeniile vietii din tarã si din afara ei, presupun o investitie financiarã deosebitã.
În momentul de fatã, ne aflãm, din nefericire, într-un mare impas. Posibilitãtile noastre de a face fatã cheltuielilor de editare, sunt sever limitate.
De aceea facem apel la Dumneavoastrã, cititorii, sã ne sprijiniti cu câte o donatie. Orice sumã va fi binevenitã. Trimiteti check personal sau money order pe numele Meridianul Românesc, la adresa de pe prima paginã.
Cu multumiri anticipate,
Meridianul Românesc

top

.......