1105 - 3 decembrie 2018 - CULTE

Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu: Astăzi, prin sfinţirea Catedralei, Dealul Arsenalului s-a transformat în dealul păcii
De ce ne mor bisericile? -
de Dan Coste


Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu: Astăzi, prin sfinţirea Catedralei, Dealul Arsenalului s-a transformat în dealul păcii

Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a afirmat, duminică, în predica rostită la finalul Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala Mântuirii Neamului, că, prin sfinţirea acestui lăcaş de cult, Dealul Arsenalului s-a transformat în dealul păcii.

"Astăzi, prin sfinţirea Catedralei cu hramul Înălţarea Domnului şi Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Dealul Arsenalului, adică al locului în care se reparau şi se depozitau arme, s-a transformat în dealul păcii şi al sfinţeniei, în dealul harului şi binecuvântării, nu numai pentru Bucureşti, ci şi pentru întreaga Românie. Marele far duhovnicesc a aprins pe culmea lui Noua Catedrală şi Biserică Patriarhală. Va străluci până în depărtări lumina lui Hristos şi va transmite mesajul speranţei şi al mântuirii celor de-aproape şi celor de departe", a spus Sanctitatea Sa.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a urat Patriarhului Daniel şi ierarhilor, clerului, demnitarilor şi tuturor fiilor binecredincioşi ai Bisericii Române "zile îndelungate, sănătate trupească şi sufletească". "Să vă bucuraţi de lumina acestui far - catedrală şi să vă închinaţi totdeauna în el cu vrednicie, în Duh şi în adevăr Mântuitorului şi Izbăvitorului sufletelor şi trupurilor noastre!", a încheiat Patriarhul Ecumenic.
Importanţa ridicării noului lăcaş de cult a fost evidenţiată şi de Mitropolitul Hrisostom de Patra, care a subliniat în cuvântul său că "Sfântul Apostol Andrei ne uneşte spiritual" cu Grecia.
"O nespusă emoţie ne provoacă gândul că ţările noastre, Grecia şi România, cu harul Domnului şi pentru rugăciunile Sfântului Apostol Andrei sunt unite prin legături istorice, întrucât în perioada anilor de restrişte ţara Preafericirii Voastre a găzduit mulţi greci care la rândul lor au contribuit la dezvoltarea acestor meleaguri şi au organizat războiul sfânt pentru eliberarea neamului nostru", a spus Părintele Hrisostom, adresându-se Patriarhului Daniel.
La rândul său, Patriarhul Daniel a evocat momentul aducerii capului Sfântului Apostol Andrei la Bucureşti, în 2011, şi a mâinii Sale în aceste zile, evidenţiind rolul duhovnicesc pe care l-a avut Sfântul Andrei în ridicarea Catedralei Naţionale.
"Capul Sfântului Andrei ne-a ajutat să gândim frumos la această catedrală, iar mâna Sa ne-a arătat mâna care a făcut catedrala. Sfântul Andrei a construit catedrala folosindu-se de priceperea constructorilor şi a pictorilor. (...) Sfântul Andrei ne ajută să gândim şi să lucrăm duhovniceşte şi să fim misionari în timpul nostru, după modelul său", a spus Patriarhul Daniel.
Zeci de mii de oameni şi aproximativ 2.000 de invitaţi au asistat duminică la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, printre oficialităţile prezente numărându-se premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, vicepremierul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, miniştrii Finanţelor şi Educaţiei Naţionale, Eugen Teodorovici şi Ecaterina Andronescu, alţi oameni politici şi de cultură.
Pentru pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, zecile de mii de participanţi la sărbătoarea sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale simbolizează "România toată".
"Este România. Toată. Sunt, după evidenţele noastre, peste 600 de maramureşeni, peste 1.000 din Iaşi, din Suceava iarăşi sunt peste 500, peste 500 sunt şi din Oradea. Am luat zonele mai îndepărtate, pentru că mi s-au părut mai relevante. Nu ne referim la zecile de pelerini organizaţi care vin din Germania, Italia. Parte dintre ei au fost în catedrală. Încercăm ca aceia care vin mai de departe să fie aduşi în faţa piaţetei pentru a putea să se închine prioritar şi apoi să-şi facă lungul lor drum de patru, cinci, zece ore către casă. Ţinem desigur cont şi de experienţa Jandarmeriei şi de regulile impuse de domniile lor, chiar dacă noi am vrea să facem mai multe", a declarat, pentru AGERPRES, Corduneanu.
El a menţionat că la ceremonii au participat şi "peste 200 de pelerini din Basarabia, vicarul de Timoc, călugări de la Sfântul Munte şi foarte, foarte mulţi credincioşi, care simt că această sută de ani de România se împlineşte acum într-un mod plăcut lui Dumnezeu".
"Ei simt că, într-un fel, am meritat această sută de ani în care n-a fost uşor. Ea a cuprins regimuri totalitare, a cuprins perioade de prigoană, a cuprins o mare a doua conflagraţie mondială. Dar suntem aici, în continuare, suntem uniţi prin limbă, prin credinţă şi prin dragostea faţă de simbolurile care ne unesc şi dragostea în primul rând faţă de Dumnezeu", a mai spus vicarul patriarhal.
Şi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a evidenţiat dimensiunea naţională a evenimentelor.
"Ce se întâmplă în aceste zile are o anvergură naţională, are o putere simbolică extraordinară, pentru că întemeierea unei catedrale şi sfinţirea ei dă seamă de gradul de implicare creştină a unei societăţi, a unui popor. Şi faptul că o catedrală de această amploare a fost ridicată în Bucureştii anilor 2000, 2018, iată, e Anul Centenar, într-o epocă numită post-modernă în care, se pare, că a slăbit intensitatea sentimentului religios şi a atenţiei spre cele spirituale, anunţă, totuşi, acest lucru că din punct de vedere spiritual Biserica Ortodoxă Română este, ca să spun aşa, foarte bine situată", a declarat Bănescu, pentru AGERPRES.
El a evidenţiat "eforturile enorme" pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. "Nu doar financiare, ci antrenarea unor energii umane, consum, implicare, eforturi foarte mari, care au avut în spate oameni în carne şi oase, care au dormit mai puţin, au mâncat când au apucat, au îndurat frig, arşiţă. E vorba de implicarea unor mii de persoane care se află în spatele acestui proiect, care cred eu, onorează România", a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Vasile Bănescu este de părere că, prin sfinţirea Catedralei Naţionale, România s-a integrat în Europa catedralelor.
"Şi pentru că există nu doar o Europă a economicului, o Europă a comerţului, o Europă a artiştilor, o Europă a universităţilor, o Europă, ci şi o Europă a catedralelor, cum foarte bine se ştie, sau ar trebui să se ştie, eu cred că, începând de astăzi, România s-a integrat în Europa inclusiv din acest punct de vedere. Ne-am integrat, cu ocazia sfinţirii Catedralei Naţionale din România, în Europa catedralelor", a mai spus Bănescu.
* * *
Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, precizează http://basilica.ro/.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat şi de stat prin legea 376/2007 care prevedea că: "Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul 'la roşu', urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din anul 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro prin construcţia la roşu a Catedralei Naţionale.
Catedrala Naţională va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni. 
PF Daniel: Cu ajutorul Domnului, am sfinţit altarul Catedralei Naţionale; sperăm ca peste trei ani să sfinţim pictura
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, şi-a exprimat, duminică, speranţa ca peste trei ani să fie sfinţită pictura în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului, al cărui altar a fost sfinţit în prezenţa Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu, a Mitropolitului de Patra, Hrisostom, şi a membrilor Sfântului Sinod al BOR.

"Cu ajutorul lui Dumneze, am sfinţit altarul acestei catedrale numită a Mântuirii Neamului, sau Catedrala Naţională. Dăm slavă lui Dumnezeu şi mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat şi care ne vor ajuta în continuare. Pentru, că aşa cum se vede, mai sunt unele lucrări pentru terminarea turlei pantocrator, turlei centrale, iar după aceea urmează pictarea bisericii în mozaic. Sperăm ca peste trei ani să revenim la sfinţirea picturii în această catedrală", a spus patriarhul, după citirea Actului de sfinţire.
Patriarhul Daniel a anunţat că, după Sfânta Liturghie, până joi, "toţi credincioşii ortodocşi, bărbaţi şi femei, vor putea intra în Sfântul Altar, sărutând Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă şi cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru oferirea dorinţelor de bine".
Actul de sfinţire trece în revistă istoria ridicării Catedralei Mântuirii Neamului, începând din 1877, când s-a resimţit necesitatea construirii unei catedrale naţionale în Bucureşti şi până în prezent, când s-a săvârşit slujba de târnosire a lăcaşului. Documentul este semnat de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, de Patriarhul BOR, Daniel, de Mitropolitul de Patra, Hrisostom, de toţi înalţii ierarhi prezenţi la slujbă.
Aproximativ 30.000 de oameni şi 2.000 de invitaţi au asistat duminică dimineaţa la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, printre oficialităţile prezente numărându-se premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, precum şi numeroşi oameni politici şi de cultură.
Mulţi dintre cei care asistă la eveniment pe platoul din faţa Catedralei Mântuirii Neamului au venit, din toată ţara, îmbrăcaţi în costume populare şi cu steaguri tricolore şi ale Patriarhiei.
Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina a început în faţa impozantului edificiu la ora 8,00 şi a continuat în faţa Sfintei Mese a Altarului Catedralei Naţionale, la ora 9,00, cu Slujba de Sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale.
După Sfânta Liturghie săvârşită în interiorul Catedralei Naţionale, caare se află în curs de desfăşurare, la ora 13,00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, precum şi racla cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina vor fi aşezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naţionale pentru a fi cinstite de către credincioşi, după închinarea acestora în Sfântul Altar. 
Patriarhul Teofil al III-lea: Biserica Ierusalimului are o legătură specială cu Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ierusalimului a avut şi are o legătură îndelungată, specială cu Biserica Ortodoxă Română, a afirmat, sâmbătă, Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, în cuvântul rostit după Sfânta Liturghie la hramul secundar al Catedralei Naţionale, dedicat Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul Românilor.
"Biserica Ierusalimului a avut şi are o legătură îndelungată, specială cu Biserica României. Această legătură este manifestată în multe feluri de-a lungul anilor şi îşi găseşte expresia în timpul nostru atât prin prezenţa Reprezentanţei Voastre în Sfânta Cetate a Ierusalimului, cât şi prin mărturia pe care au adus-o zecile de mii de români care vin în Ţara Sfântă în fiecare an pentru a primi binecuvântările şi a se hrăni spiritual din sfintele locuri", le-a spus Preafericitul Părinte al Ierusalimului miilor de credincioşi prezenţi la eveniment, în pofida gerului.
Slujba a fost oficiată de Patriarhul Ierusalimului şi de Patriarhul Daniel, alături de cei doi întâistătători aflându-se mai mulţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
"Biserica României este păzitorul spiritual al poporului român şi este pe deplin potrivit ca această Catedrală Naţională, care este cunoscută şi ca fiind Catedrala Mântuirii Neamului, să fie o permanentă amintire a faptului că Biserica are misiunea de a fi în lume dătătoare de viaţă", a mai spus Patriarhul Teofil al III-lea.
În timpul slujbei, Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul a dat citire Actului solemn comemorativ al Sfântului Sinod pentru anul 2018, proclamat sâmbătă. Documentul trece în revistă marile momente ale istoriei românilor, începând cu Unirea Principatelor de la 1859 şi continuând cu Marea Unire, până în zilele noastre şi subliniază necesitatea apărării şi cultivării unităţii de credinţă şi neam pentru a promova demnitatea poporului român.
"După revoluţia din Decembrie 1989, Ziua de 1 Decembrie 1918 a devenit Ziua Naţională a României, înţeleasă ca ziua unităţii şi demnităţii naţionale a românilor. Întrucât unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeaşi, este necesar să sporim mai mult comuniunea cu fraţii noştri români din apropierea graniţelor actuale ale României şi cu românii de pretutindeni", se arată în document.
Potrivit Actului solemn comemorativ al Sfântului Sinod, "trebuie să apărăm şi să cultivăm unitatea de credinţă şi neam pentru a promova demnitatea poporului român în dialog şi cooperare cu celelalte popoare ale lumii".
"Astăzi România trebuie să-şi păstreze identitatea şi să îşi promoveze simbolurile şi valorile spirituale. În acest sens este mereu actuală întrebarea Domnului Nostru Iisus Hristos: 'Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?'. O mai bună cunoaştere a identităţii şi a demnităţii naţionale are rolul de a ajuta un popor să se dezvolte şi să dăinuie în istorie", se mai arată în documentul sinodal. 
AGERPRES

top

De ce ne mor bisericile?
de Dan Coste

În ultimii 21 ani, democraţia românească a reuşit să distrugă mai multe biserici decât comunismul. În acelaşi timp au fost ctitorite altele, cu prediclecţie ortodoxe. Până acum, nimeni n-a avut curiozitatea de a le inventaria pe cele culcate la pământ, deşi erau monumente istorice de mare valoare. Nici măcar Biserica Ortodoxă Română (BOR) sau Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), explicaţia constând în faptul că marea majoritate erau catolice, greco-catolice, evanghelice sau reformate. Ultima ispravă de acest gen s-a petrecut sâmbătă, 9 august 2008, în postul Adormirii Maicii Domnului. Angajaţii firmei SC Prescom SA Braşov, controlată de omul de afaceri Ioan Neculaie, au nimicit Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae" de pe strada Carpaţilor. Edificiul fusese ridicat pe terenul finanţatorului echipei de fotbal FC Braşov, cu acordul verbal al acestuia, motiv din care a primit hramul cu numele binefăcătorului ei. Anii au trecut, iar Neculaie n-a mai perfectat actele de donaţie, ca în cele din urmă să se răzgândească. Omul de afaceri a vândut terenul unui fond de investiţii din străinătate, uitându-şi total promisiunile creştineşti. Obţinând avizele necesare de la primărie, acesta a demolat fără milă biserica, pentru a degreva terenul de sarcini în folosul cumpărătorului.
Înfiinţarea Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma a avut loc între anii 1698 - 1701, pe când mitropolit ortodox era tânărul Atanasie Anghel, caracterizat de Nicolae Iorga drept "un om cu două feţe". În ciuda protestelor populaţiei majoritare au fost demolate multe biserici ortodoxe, "uniaţii" fiind sprijiniţi de soldaţii austrieci. Din punct de vedere politic, ortodocşii au încercat să îşi ia revanşa după formarea României Mari, şi în anul 1948 (în urma Decretului nr. 151), când s-au creat premisele ca "uniaţii" să se poată întoarce la ortodoxie. Această năzuinţă, însă, a devenit posibilă mai ales după 1989, când foarte mulţi greco-catolici şi evanghelişti au emigrat pe alte meleaguri, iar bisericile lor au ajuns în paragină.
Despre biserica de lemn din Cerghiz, jud. Mureş, ridicată înainte de 1900, localnici susţin că a fost distrusă, alţii vândută în anul 2005 sau mutată, fără a putea preciza unde. În Cerghizel, un sat din vecinătate, o altă biserică de lemn stă să cadă, sufocată de cea ortodoxă construită alături, din cărămidă.
Iobagii "uniaţi" din Ungheni, jud. Mureş, şi-au ridicat piatră cu piatră, între 1858 şi 1864, un lăcaş de cult cu hramul "Sfânta Treime". În 1948, acesta a intrat în patrimoniul BOR şi acolo a rămas, în ciuda tuturor protestelor. După 1989 s-au pierdut, ca prin farmec, şi actele originale ale Cărţii Funciare. Pe urmă, lăcaşul de cult a fost scos de pe lista monumentelor istorice de Consiliului Judeţean Mureş şi MCC, autorizaţia de demolare fiind eliberată în anul 1998. Pe motiv că în localitate există mai mulţi enoriaşi ortodocşi decât catolici, cei din urmă n-au mai fost lăsaţi să-şi îngroape morţii în cimitirul propriu, acesta ajungând în proprietatea statului. Ca să nu iasă un scandal prea mare, primăria le-a atribuit "uniaţilor" un alt teren, unde şi-au construit un lăcaş de cult. Biserica ortodoxă s-a oferit să le repartizeze catolicilor bunuri din vechiul edificiu, de parcă acestea le-ar fi aparţinut vreodată în mod legal. Cazul încă se judecă, ajungând la un moment dat şi în dezbaterea Congresului SUA.
Biserica evanghelică Vermeş, datând din secolul al XVI-lea, stă să cadă după ce saşii au cedat-o BOR, înainte de a emigra cu toţii în Germania. Ortodocşii ar fi dispuşi să-i preia doar terenul şi clopotele, care sună foarte frumos, dar în nici un caz nu s-ar implica în restaurarea ei.
Biserica catolică din localitatea Bandon, jud. Sălaj, ridicată la 1720, n-a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice. Pe motiv că vor să construiască un lăcaş de cult mai încăpător, ortodocşii au demolat biserica, obţinând toate avizele necesarer. În derâdere, şefii BOR au considerat că biserica catolică din Bandon va dăinui de-a pururi, fiindcă materialele de construcţii recuperate vor sta la baza ridicării fundaţiei noului lăcaş ortodox.
Sesizat, Departamentul de Stat al SUA a denunţat modul în care România respectă drepturile omului: "Biserica ortodoxă a continuat să demoleze biserici greco-catolice sub diferite pretexte şi, totodată, a încercat prin tot felul de metode să obstrucţioneze returnarea bisericilor. La 5 aprilie 2007, folosind o cunoscută practică de construire a unor pereţi falşi externi în jurul bisericii, Biserica ortodoxă a demolat biserica greco-catolică din secolul al XVIII-lea din Bradon, jud. Sălaj. Autorităţile nu au reacţionat la plângerile greco-catolicilor, în legătură cu demolările ilegale".
Pictura bizantină de interior a bisericii "Sfântul Nicolae", din curtea spitalului vechi din Suceava, a fost distrusă împreună cu lăcaşul de cult, pentru a se construi un spital nou. IPS Pimen şi primăria din localitate au căzut la înţelegere să se ridice o biserică în alt loc, ca să nu iasă scandal. Restaurarea picturilor bizantine, care a costat peste două miliarde de lei vechi (circa 60.000 USD), n-a mai apucat să fie sfinţită.
Alte vestigii de cult, demolate în timpul democraţiei, în jud. Cluj, Mureş şi Maramureş:
- Biserica de piatră din Tritenii de Jos, ctitorită cu hramul "Sfinţii Arhangheli" - demolată în 1995;
- Biserica de piatră din Vadu-Izei, cu hramul "Sfântul Nicolae", ridicată la 1884 şi demolată cu buldozerele în 2001 (a fost prima biserică românească din piatră ridicată în Maramureşul istoric, într-o perioadă în care românii n-aveau voie de la Împărăţia austro-ungară să construiască decât biserici din lemn);
- Biserica de lemn din Băişoara de Cluj, datând din 1852 şi renovată în 1894, purtând hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", dezmembrată la 14 septembrie 2001;
- Biserica din Ţaga, ridicată în 1820, cu hramul "Sfântul Ioan Botezătorul", demolată la 9-10 mai 2006;
- Biserica de lemn din Ghirolt, monument istoric din 1809, demolată în 1990;
- Biserica de lemn din Bont, ctitorită la 1829, renovată în anii 1898 şi 1932, monument istoric purtând hramul "Sfinţii Arhangheli", dezmembrată în 1996;
- Biserica "Sfântul Nicolae" din Valea, ridicată la 1760, a fost incendiată şi distrusă în totalitate în 1990;
- Biserica "Sfânta Maria" din localitatea Band, construită în 1770 şi demolată în 1997;
- Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cecălaca, construită la sfârşitul secolului al XVII-lea şi demolată în 2000;
- Biserica greco-catolică din cărămidă "Mihai Viteazul", de lângă Turda, demolată ca în locul ei să fie construită o alta ortodoxă;
- Biserica de zid "Nicula", de lângă Gherla, distrusă ca să-i facă loc unei catedrale ortodoxe. De-a lungul a 300 de ani, aici s-a înregistrat cel mai mare pelerinaj din România, de ziua "Sfintei Marii", graţie icoanelor făcătoare de minuni;
- Biserica greco-catolică "Sadu" ridicată de exponentul Şcolii Ardelene, Inochetie Micu Klein, ctitor al Blajului, a fost mutată la marginea oraşului;
- Vechiul lăcaş de cult greco-catolic de piatră, din municipiul Craiova, demolat într-o singură noapte de buldozere (cu ajutorul armatei), în timpul guvernării CDR-Emil Constantinescu;
- Biserica de lemn din Valea Largă, judeţul Mureş, demolată pentru a se construi alta ortodoxă, deşi cei mai mulţi enoriaşi din zonă sunt reformaţi unguri ori adepţi ai "Martorilor lui Iehova".
Câteva dintre bisericile dărâmate de comunişti
- Biserica "Sfânta Vineri" Herasca, ridicată la 1645 şi demolată la 20 iunie 1987, într-o zi de vineri (enoriaşii au scandat "Jos comunismul!);
- Lăcaşul bisericii "Sfântul Nicolae" din Crângaşi (secolul al XVI-lea) şi cimitirul cu acelaşi nume acoperite de Lacul Morii în 1968;
- Biserica "Sfântul Nicolae" Albă Postăvari 1568 - 1984;
- Biserica "Enei" cu hramul Sfântul Nicolae 1611 - 1997;
- Mănăstirea Cotroceni, 1679 - 1984;
- Biserica "Sfântul Nicolae" Sârbi (secolul al XVII-lea) demolată în 1987;
- Mănăstirea "Văcăreşti" 1716 (Nicolae Mavrocordat), cea mai mare şi mai izbutită din sud-estul Europei, distrusă între anii 1985 - 1987;
- Biserica "Bradu Staicu" 1726 - 1987;
- Mănăstirea Pantelimon 1750 - 1984;
- Biserica "Spirea Veche" secolul al XVIII-lea - 1984;
- Biserica "Sfântul Nicolae" Jitniţă secolul al XVIII-lea - 1986;
- Biserica "Izvorul Tămăduirii" 1938 - 1984;
- Biserica "Sfânta Treime" Troiţa secolul al XIX-lea - 1987;
- Capela "Sfăntul Mina" a892 - 1985;
- Biserica "Gherghiceanu" 1939 - 1984;
- Biserica "Doamna Oltea" 1947 - 1986.
Ceea ce mai este interesant de remarcat, în perioada democraţiei postcomuniste, în România a fost ridicată în fiecare zi câte o biserică ortodoxă, procentul enoriaşilor ce împărtăşesc această religie situându-se în jurul procentului de 90% din populaţie.

top

 

 

...