1106 - 10 decembrie 2018 - EXTERNE

 

Preşedintele SUA susţine protestele din Franţa dovedesc el a avut dreptate critice Acordul de la Paris
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă protesteleVestelor galbene” din Paris dovedesc el a avut dreptate când a criticat dur Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Preşedintele Trump nu a prezentat, însă, dovezi, la afirmaţiile sale proteste sunt în derulate în întreaga Franţă şi protestatarii scandeazăÎl vrem pe Trump!”. (BBC SERVICIUL MONDIAL – 8 decembrie)

Declaraţia finală a G20: Compromis minimal privind comerţul, poziţie izolată a SUA privind schimbarea climatică
Statele membre ale grupului G20 reunite în cadrul summitului de la Buenos Aires au reuşit sâmbătă să adopte un comunicat comun, care reprezintă un compromis minimal în privinţa comerţului şi confirmă poziţia izolată a SUA în ceea ce priveşte schimbarea climatică, relatează AFP.
Liderii principalelor economii mondiale "observă problemele comerciale actuale", dar se abţin de la orice condamnare a protecţionismului în acest document negociat până în ultima clipă şi care a fost făcut public de Argentina, ţara gazdă.
"SUA. care sunt economia cea mai deschisă din lume, nu acceptă să fie închise într-o cutie", a declarat gazda summitului, preşedintele Mauricio Macri, întrebat în cadrul unei conferinţe de presă despre absenţa cuvântului "protecţionism" în textul final.
Liderii G20 subliniază, de asemenea, că sistemul comercial multilateral "îşi ratează obiectivele" şi "susţin reforma necesară a Organizaţiei Mondiale a Comerţului", pe fondul înmulţirii de către SUA a confruntărilor cu partenerii lor comerciali.
Grupul G20 promite să evalueze stadiul acestei reforme a OMC blamate de Donald Trump, dar contestată din alte motive şi de Beijing, în cursul summitului de anul viitor din Japonia.
În ceea ce priveşte schimbarea climatică, cum s-a întâmplat şi anul trecut la summitul G20 de la Hamburg, SUA au avut o poziţie izolată.
Membrii G20 "semnatari ai acordului de la Paris" privind combaterea schimbării climatice subliniază în comunicat că acesta este "ireversibil" şi "se angajează la aplicarea sa deplină", ţinând totuşi cont de "capacităţile specifice, având în vedere diversele situaţii naţionale".
Anumite ţări emergente estimează că au nevoie de mai multă susţinere decât ţările mai avansate pentru tranziţia energetică.
"Un anumit număr de ţări ezită (...) să-şi confirme angajamentul faţă de acordul de la Paris şi deci a fost una dintre aceste bătălii ale acestei nopţi (de negocieri) să păstrăm grupul celor 19", a declarat o sursă franceză apropiată de negocieri.
În ceea ce le priveşte, SUA reamintesc într-un paragraf distinct că au denunţat acordul de la Paris. Ele susţin că sunt angajate în favoarea "creşterii economice, accesului la energie şi securitate, utilizând toate tehnologiile şi sursele energetice disponibile, însă protejând mediul".

Preşedintele Trump construieşte o nouă ordine mondială liberală, declară Pompeo
Preşedintele american Donald Trump construieşte o nouă ordine mondială liberală bazată pe leadership-ul şi democraţia americane, a declarat marţi, la Bruxelles, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, acuzând Iranul şi China că provoacă instabilitate în lume, transmite Reuters.
'În cea mai bună tradiţie a marii noastre democraţii, noi strângem laolaltă naţiunile nobile pentru a construi o nouă ordine liberală care previne războaie şi aduce o mai mare prosperitate', a declarat Pompeo într-un discurs de politică externă susţinut în faţa unor diplomaţi la Bruxelles.
'Sub preşedintele Trump, noi nu abandonăm leadership-ul internaţional sau pe prietenii noştri din sistemul internaţional', a subliniat secretarul de stat.
În discursul său, Mike Pompeo a criticat Iranul şi China, respingând acuzaţiile că Washingtonul ar acţiona unilateral.
'Chiar şi prietenii noştri europeni spun uneori că noi nu acţionăm în interesul lumii libere. Este cu totul greşit', a arătat el.
'Noi acţionăm pentru a apăra, proteja şi a promova o lume de state suverane deschisă, justă, transparentă şi liberă.
Acest proiect va necesita restabilirea reală, nu pretinsă, a ordinii liberale între naţiuni. Va necesita o Americă asertivă şi leadership nu doar din partea ţării mele, ci şi a democraţiilor din toată lumea', a adăugat şeful diplomaţiei de la Washington.
Pompeo a mai spus că SUA fac presiuni asupra Băncii Mondiale şi a FMI pentru a reduce finanţarea unor state precum China, care au deja acces la pieţele de capital.
Mike Pompeo se află la Bruxelles pentru discuţii cu miniştrii de externe din NATO, for în care Trump a acuzat state membre europene că nu alocă fonduri suficiente pentru propria apărare şi se bazează prea mult pe Washington. 

Stoltenberg, întrebat ce va face NATO dacă Rusia atacă Ucraina: Alianţa sprijină ''suveranitatea şi integritatea'' Ucrainei
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit marţi că Ucraina nu este membră a Alianţei, al cărei fundament este apărarea colectivă a membrilor ei, dar a subliniat că această organizaţie susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa ameninţărilor Rusiei, transmite agenţia EFE.
''Oferim Ucrainei un puternic sprijin politic şi practic. Nu este un membru al NATO, dar sprijinim ferm suveranitatea şi integritatea teritorială'' a acestei ţări, a reacţionat Stoltenberg la sosirea sa la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din statele membre, după ce a fost întrebat dacă Kievul se poate aştepta la un ajutor din partea Alianţei în eventualitatea unui ''atac deschis'' din partea Rusiei.
Miniştrii statelor NATO se vor întâlni marţi şi cu omologii lor din Ucraina şi Georgia, cu care vor aborda chestiuni de actualitate, cum ar fi ultima confruntare dintre Kiev şi Moscova în zona strâmtorii Kerci, unde Rusia a reţinut trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor.
Stoltenberg a cerut din nou Rusiei să ''elibereze marinarii şi navele reţinute''. ''Aliaţii vor continua să contribuie la modernizarea Forţelor Armate ucrainene, cu diferite fonduri, la capitolul cibernetic, pentru centrele de comandă şi control şi pentru modernizarea Marinei ucrainene'', a mai spus secretarul general al NATO.
Ucraina a cerut NATO să trimită mai multe nave militare în zona Mării Negre, dar surse din cadrul Alianţei au transmis că nu există niciun plan pentru a da curs acestei solicitări.

Tensiuni ruso-ucrainiene: SUA se pregătesc să trimită o navă de război ]n Marea Neagră
Armata americană a început miercuri pregătirile pentru trimiterea unei nave de război în Marea Neagră pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina după recentul incident de lângă strâmtoarea Kerci, a informat presa americană, citată joi de agenţia de presă Xinhua.
Astfel, armata SUA a cerut Departamentului de Stat să notifice Turcia despre eventualul său plan de a trimite o navă militară în Marea Neagră, a anunţat CNN, citând mai mulţi oficiali americani, care au afirmat că acest demers reprezintă ''un răspuns'' la confruntarea recentă între Rusia şi Ucraina în apropiere de strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
''Statele Unite îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Montreux. Cu toate acestea, nu vom comenta despre natura corespondenţei noastre diplomatice cu guvernul turc'', a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, citat de CNN.
Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.
În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.
La 25 noiembrie, trei nave ale Forţelor navale ucrainene - două vedete blindate şi un remorcher - cu 24 de marinari au fost capturate de gărzile de coastă ruse în timp ce se pregăteau să intre în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, pe motiv că ar fi încălcat frontiera maritimă a Rusiei.
Marina ucraineană a calificat incidentul drept ''act de agresiune'', declarând că a informat Moscova în avans despre trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci.
În acelaşi timp, Rusia a declarat că nu a primit niciun fel de înştiinţare de acest gen, iar navele ucrainene au ignorat somaţiile gărzilor de coastă ruse.î
Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat miercuri că a lansat un apel ţărilor semnatare ale Memorandumului de la Budapesta (1994) - Statele Unite, Marea Britanie şi Rusia, trei ţări care ar trebui să garanteze independenţa Ucrainei - pentru organizarea unor consultări urgente cu privire la tensiunea din strâmtoarea Kerci.

Rusia: Serghei Lavrov s-a declarat îngrijorat faţă de situaţia din Kosovo şi din Balcani
Situaţia din Balcani şi în special cea din Kosovo 'suscită îngrijorare', a declarat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, denunţând rolul 'destabilizator' al UE şi NATO în această regiune, într-un interviu publicat vineri de Efsyn, ziarul redactorilor eleni, citat de France Presse.
Ministrul de externe rus a pledat pentru o 'revenire la normalitate' a dialogului ruso-elen, în contextul în care premierul grec Alexis Tsipras efectuează o vizită la Moscova.
Relaţiile bune întreţinute în mod tradiţional de cele două ţări s-au tensionat odată cu expulzarea în iulie a unor diplomaţi ruşi, acuzaţi de Grecia că au încercat să saboteze soluţionarea disputei între Atena şi Skopje cu privire la numele de Macedonia.
Cu privire la acest dosar, la fel ca în cazul altora din regiune, Lavrov a denunţat 'acţiuni' ale NATO şi UE 'care conduc la o destabilizare suplimentară şi la creşterea tensiunilor'.
'Vedem că UE şi NATO îşi intensifică eforturile pentru a 'digera' regiunea, punând ţările în 'faţa unei false dileme': fie sunt cu Moscova, fie cu Washington şi Bruxelles', a adăugat el.
Serghei Lavrov consideră că 'principalul focar de destabilizare rămâne Kosovo', având în vedere planul autorităţilor kosovare de a se dota cu o armată regulată.
Incapacitatea UE de a forţa Kosovo să-şi îndeplinească obligaţiile pune sub semnul întrebării reputaţia Bruxellesului, a declarat Lavrov în interviul postat integral (în limba rusă) pe site-ul Ministerului de Externe rus (www.mid.ru), potrivit RIA Novosti.
'Pristina nu doar sabotează deschis punerea în aplicare a acordurilor încheiate în dialog cu Belgradul prin medierea UE, ci întreprinde noi măsuri provocatoare', a afirmat ministrul rus, menţionând planul Kosovo de a se dota cu armată proprie şi impunerea Serbiei de taxe vamale de 100%.
Toate aceste acţiuni ale Kosovo subminează reputaţia Uniunii Europene, a insistat şeful diplomaţiei ruse, conform agenţiei de presă citate.
SUA şi-au exprimat joi susţinerea faţă de planul Pristinei privind crearea unei armate regulate, dar această poziţie nu este împărtăşită de alţi aliaţi ai lor, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat chiar proiectul ca fiind 'inoportun'.
Lavrov a reafirmat de asemenea opoziţia Moscovei faţă de 'integrarea precipitată în NATO' a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei orchestrate, potrivit lui, de către Washington.
Combătut în cele două ţări de dreapta naţionalistă, acordul încheiat în iunie între Atena şi Skopje pentru reglementarea disputei ce durează de un sfert de secol cu privire la denumirea de Macedonia urmează să ridice blocajul în faţa integrării euroatlantice micului stat balcanic de către Grecia. 

Negociatorii anunţă un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2019
Parlamentul European şi statele membre ale blocului comunitar au ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2019, au anunţat miercuri negociatorii, după luni de dispute, transmite DPA.
Bugetul pentru anul viitor, de 148,2 miliarde de euro (169 de miliarde de dolari), reprezintă o creştere de peste 2% faţă de 2018.
Planul este "avantajos din punct de vedere economic şi asigură spaţiu de manevră pentru a face faţă unor nevoi neaşteptate", a afirmat Hartwig Loeger, ministrul austriac de Finanţe şi negociatorul şef pentru statele membre ale UE.
Sume mai mari vor fi alocate pentru cercetare şi inovare, infrastructură şi programe de schimb pentru tineri. Aproximativ 1,45 miliarde de euro sunt alocaţi pentru sprijinirea refugiaţilor din Turcia, în timp ce fondurile pentru aderarea Turciei la UE sunt reduse cu 146,7 milioane de euro.

Acordul trebuie adoptat săptămâna viitoare de Parlamentul European şi statele membre ale blocului comunitar, o decizie care este considerată o formalitate.
Negocierile pentru buget sunt de obicei afaceri tensionate, statele membre încercând de obicei să limiteze cheltuielile, în timp ce parlamentarii europeni cer mai multe cheltuieli, susţin analiştii.
Cei mai mulţi bani din bugetul UE se întorc la statele membre ale blocului comunitar sub forma subvenţiilor pentru agricultură, sprijinirea regiunilor sărace sau a programelor pentru cercetare şi educaţie. 

Comisia Europeană lansează un plan de acţiune pentru combaterea dezinformării online, înaintea alegerilor europarlamentare
Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acţiune împotriva dezinformării în mediul online, cu şase luni înainte de alegerile europarlamentare, cerând statelor membre şi companiilor de tehnologie, precum Facebook, să se mobilizeze pentru a combate ştirile false pe Internet, relatează agenţiile de presă internaţionale.
Executivul european a anunţat înfiinţarea unui 'sistem de alertă rapidă' între instituţiile europene şi ţările membre UE pentru a face schimb de informaţii 'în timp real' cu privire la eventualele 'campanii de dezinformare', înainte de scrutinul prevăzut pentru sfârşitul lunii mai 2019.
Pe de altă parte, principalele companii de tehnologie, precum Facebook, Twitter şi Google, care şi-au asumat angajamente în cadrul unui 'cod de bune practici' semnat în septembrie, sunt solicitate să informeze lunar în legătură cu acţiunile lor de combatere a dezinformării online.
'Am văzut încercări de amestec în alegeri şi la referendumuri, cu dovezi care indică faptul că Rusia este principala sursă a acestor campanii', a declarat pentru presă Andrus Ansip, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu piaţa unică digitală.
'Trebuie să fim uniţi şi să ne unim forţele pentru a ne proteja democraţiile împotriva dezinformării', a adăugat el, prezentând planul de acţiune pregătit de executivul european.
Comisia Europeană a anunţat că va 'dubla' în 2019 bugetul unei unităţi specializate de combatere a dezinformării şi de sensibilizare a opiniei publice, buget care va ajunge la 5 milioane de euro. Totodată, executivul european le-a cerut ţărilor europene să ia şi ele măsuri similare.
'Sistemul de alertă rapidă', care urmează să fie instituit până în luna martie anul viitor, va lua forma unei platforme digitale securizate. Statele membre şi instituţiile europene vor putea astfel să facă schimb de informaţii privind 'încercări coordonate ale actorilor străini de a manipula' dezbaterile democratice, potrivit unui document al Comisiei.
Facebook, Twitter, Google şi compania Mozilla au semnat în septembrie un 'cod de bune practici', fără caracter obligatoriu, prin care se angajează să distingă în mod clar conţinutul şi informaţiile publicitare, precum şi să închidă mai rapid conturi active false.
Semnatarii 'trebuie să implementeze rapid şi eficient angajamentele asumate, concentrându-se asupra acţiunilor urgente în vederea alegerilor europene din 2019', a cerut executivul european.
Facebook a fost ţinta a numeroase critici pentru faptul că nu a reuşit să detecteze campaniile de manipulare a alegerilor prezidenţiale americane din 2016, atribuite Rusiei.

Cancelarul Kurz consideră Austria 'o insulă binecuvântată' în mijlocul haosului european
Guvernul austriac a condus cu succes ţara în primul său an de la instalare, într-o perioadă în care alte state europene se confruntă cu probleme majore, a declarat marţi cancelarul Sebastian Kurz, într-o conferinţă de presă de marcare a unui an de mandat al actualei coaliţii, relatează dpa.
'Austria este o insulă binecuvântată', a spus Kurz, făcând referire la incertitudinile legate de viitorul guvernului german, valul actual de proteste în Franţa, datoria publică a Italiei şi ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
În conferinţa de presă de bilanţ, cancelarul conservator Kurz şi vicecancelarul de extremă dreapta Heinz-Christian Strache s-au declarat mândri că au reuşit să prezinte un buget echilibrat pentru 2019 şi să scadă impozitele pentru familiile şi persoanele cu salarii mici.
Ei şi-au lăudat, de asemenea, politicile în domeniul migraţiei, atât pe plan intern, cât şi la nivelul Uniunii Europene, unde Austria deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la sfârşitul anului.
'Am reuşit să reducem semnificativ numărul de sosiri' în Europa, a afirmat Kurz, vorbind despre măsurile mai stricte de control al frontierelor UE.
Pentru 2019, guvernul de coaliţie între Partidul Poporului al lui Kurz şi Partidul Libertăţii al lui Strache are în plan reduceri suplimentare de taxe, stimularea digitalizării economiei şi crearea unui model sustenabil de servicii de îngrijire pentru numărul tot mai mare de persoane vârstnice.
'În mod cert vom reduce povara fiscală pentru populaţia care munceşte', a afirmat Strache.
Spre deosebire de primul an de mandat, agenda pentru 2019 a guvernului nu include deocamdată politici antiimigraţie, remarcă dpa.

'Vestele galbene': 31.000 de manifestanţi şi 700 de persoane reţinute pe teritoriul Franţei
Mai mult de 30.000 de 'veste galbene' manifestau sâmbătă la prânz pe teritoriul Franţei, în a patra zi de proteste, în care au fost reţinute peste 700 de persoane, dintre care 575 la Paris, a anunţat secretarul de stat din Ministerul de Interne, Laurent Nunez, potrivit AFP.
'La nivel naţional, cu tot cu cele de la Paris, suntem la peste 700 de reţineri pentru o participare la mişcare la mijlocul zilei de 31.000 de persoane pe teritoriul naţional, dintre care 8.000 la Paris', a declarat Nunez la postul France 2.
Aceste cifre sunt foarte apropiate de cele consemnate în urmă cu o săptămână, la 1 decembrie.
În afara oraşelor, pe autostrăzi şi şosele s-au înregistrat numeroase puncte de perturbare, cu blocaje, baraje filtrante, devieri de trasee.
Pe Twitter, jandarmeria a anunţat că peste 5.000 de persoane au fost controlate pe reţelele rutiere şi la punctele de taxare, operându-se 'numeroase reţineri de persoane violente care aveau asupra lor obiecte periculoase'. 

Germania: Merkel a făcut apel la apărarea valorilor ''democratice'' şi ''creştine'', în ultimul său discurs la şefia CDU
Cancelarul german Angela Merkel a făcut vineri apel la apărarea valorilor "democratice" şi "creştine" în faţa înmulţirii tendinţelor naţionaliste şi populiste în lume, în ultimul său discurs ca preşedinte al partidului său conservator, Uniunea Creştin Democrată (CDU), relatează AFP.
"În aceste momente dificile, nu trebuie să ne uităm valorile creştin-democrate", a spus cancelarul la un congres al CDU la Hamburg, unde 1.001 delegaţi trebuie să îi desemneze înlocuitorul după 18 ani petrecuţi în fruntea partidului.
Ea a enumerat printre marile reuşite ale CDU în perioada mandatului său bugetul echilibrat al Germaniei, eliminarea serviciului militar şi gestionarea crizei refugiaţilor, potrivit DPA.
La finalul discursului, Angela Merkel a fost ovaţionată în picioare timp de nouă minute de către participanţii la congres.
Sutele de delegaţi adunaţi la Hamburg au afişat bannere pe care se putea citi 'Danke Chefin' ('Mulţumim, şefa').\
"Mai avem multe de făcut", a spus Merkel în încheiere, chiar înainte de a coborî de pe scenă. 

Republica Moldova pledează consecvent pentru retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse de pe teritoriul său
Republica Moldova pledează consecvent pentru retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum şi pentru transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii din Transnistria într-o misiune civilă cu mandat internaţional, a declarat ministrul de externe moldovean Tudor Ulianovschi în cadrul reuniunii ministeriale a OSCE, care se desfăşoară în aceste zile la Milano, informează vineri Radio Chişinău.
Potrivit şefului diplomaţiei moldovene, acestea şi alte măsuri de întărire a încrederii şi de sprijinire a populaţiei contribuie efectiv la apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului şi la crearea unei atmosfere propice pentru soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean, se menţionează într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău.
La reuniunea OSCE de la Milano, ministrul moldovean a pledat pentru intensificarea eforturilor privind reglementarea conflictelor din spaţiul GUAM, subliniind importanţa respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor în cadrul frontierelor lor recunoscute pe plan internaţional.
'Incidentul naval ruso-ucrainean, care s-a produs recent în strâmtoarea Kerci, ne demonstrează odată în plus cât de fragilă este pacea şi securitatea în această zonă geografică în care este situată şi ţara mea', a afirmat Tudor Ulianovschi, citat de Radio Chişinău.

Noul preşedinte mexican şi-a preluat mandatul promiţând să lupte împotriva corupţiei
Andres Manuel Lopez Obrador, fost primar al capitalei mexicane, şi-a preluat mandatul de şef al statului, depunând sâmbătă jurământul.
Se aşteaptă ca noul preşedinte de stânga, în vârstă de 65 de ani, să marcheze o nouă direcţie pentru ţara condusă în tradiţional de centru-dreapta, încercând să combată nivelurile ridicate de sărăcie şi criminalitate, scrie dpa.
În primul discurs adresat naţiunii după învestire, el a afirmat că în timpul mandatului său (2018-2024) va lupta împotriva corupţiei publice şi private, relatează EFE.
Obrador s-a născut într-o familie de comercianţi, la 13 noiembrie 1953, în comunitatea rurală Tepetitan, în sudul statului Tabasco. Este cunoscut mai popular ca Amlo, care este un acronim de la toate iniţialele numelui său.
A fost ales primar al oraşului Ciudad de Mexico în 2000. A candidat şi la alegerile prezidenţiale din 2006 şi 2012, pe care le-a pierdut. De data aceasta a candidat pentru o coaliţie de trei partide, condusă de partidul Mişcarea de Regenerare Naţională (Morena), pe care el l-a fondat în 2014, şi a fost ales cu 53% din voturi dintre patru candidaţi.

După ceremonia solemnă de adio de la Washington, George H.W. Bush a fost înmormântat joi în Texas
Cel de-al 41-lea preşedinte american, George H.W. Bush, a fost înmormântat joi în Texas după patru zile de omagiu care au oferit o imagine rară de unitate într-o Americă de obicei divizată, comentează AFP.
După funeraliile de stat de miercuri de la Washington la care au asistat împreună preşedintele Donald Trump şi patru dintre predecesorii săi de la Casa Albă, sicriul lui George H. W. Bush a ajuns la Houston la bordul unui avion prezidenţial.
O ultimă ceremonie a avut loc joi la biserica episcopală St. Martin din Houston, biserica familiei Bush de decenii. Fostul preşedinte a fost apoi înhumat în spatele bibliotecii prezidenţiale George Bush, alături de Barbara, soţia sa timp de 73 de ani, decedată în aprilie, şi de Robin, fata lor moartă de leucemie când avea 3 ani.
Miercuri, la Washington, în Catedrala Naţională, Donald şi Melania Trump au urmărit ceremonia din primul rând, alături de trei foşti preşedinţi democraţi, Barack Obama, Bill Clinton şi Jimmy Carter, şi de soţiile acestora, Michelle Obama, fostul secretar de stat Hillary Clinton şi Rosalynn Carter. George W. Bush i-a adus elogiul funebru tatălui său.
Donald Trump i-a salutat pe soţii Obama, aşezaţi chiar lângă el, dar nu şi pe soţii Clinton şi soţii Carter, aflaţi mai departe. Hillary Clinton, fosta sa adversară la prezidenţiale, nu a schimbat nici măcar o privire cu el, comentează AFP.
Imediat după, George W. Bush a detensionat atmosfera salutându-i călduros pe toţi foştii preşedinţi şi pe soţiile lor.
Apropiaţii i-au făcut lui George H.W. Bush portretul unui om hotărât, dar umil, care ştia să folosească şi autoderiziunea.
Într-un discurs personal şi marcat de umor, dar încheiat în lacrimi, fiul său George W. Bush, cel de-al 43-lea preşedinte al SUA, a salutat memoria unui "mare preşedinte".
"Simţul tău moral uriaş, sinceritatea ta şi sufletul tău mare vor române cu noi pentru totdeauna", a declarat el.
Prinţul Charles, cancelarul german Angela Merkel, regele Abdallah al II-lea al Iordaniei şi regina Rania, preşedintele polonez Andrzej Duda, însoţit de Lech Walesa, s-au numărat printre invitaţi.
În Canada vecină, drapelul a fost coborât în bernă la Parlament. Consiliul de Securitate al ONU a ţinut un minut de reculegere.
Donald Trump nu a luat cuvântul în timpul ceremoniei. Dar de la decesul lui George H.W. Bush survenit vineri la vârsta de 94 de ani, actualul lider de la Casa Albă a transmis mai multe semne de respect.
"Nu este vorba de funeralii, ci de o zi de celebrare pentru un om mare care a dus o viaţă lungă excepţională. Ne va lipsi!", a scris Trump pe Twitter înaintea ceremoniei.
Provenit dintr-o familie bogată din Noua Anglie, George H.W. Bush a fost ultimul preşedinte american (1989-1993) din timpul Războiului Rece şi a condus coaliţia internaţională în timpul Războiului din Golf. Apoi el a fost învins clar la alegerile din 1992 de Bill Clinton.
Cea mai mare parte a instituţiilor administrative au fost închise miercuri, fiind zi de doliu naţional. Nu a funcţionat nici Wall Street, iar voturile din Congres şi dezbaterile de la Curtea Supremă a SUA au fost amânate. Un astfel de ''armistiţiu'' este rar într-o actualitate a politicii americane în care domină discursurile acide.

Bilanţul celui mai distrugător incendiu de vegetaţie din California, revizuit în scădere
Bilanţul în urma celui mai distrugător incendiu de vegetaţie din statul american California a fost revizuit în scădere la 85 de morţi, iar numărul persoanelor date dispărute a fost redus la 11 de la totalul care ajunsese la 1.200 în urmă cu circa două săptămâni, au anunţat luni autorităţile citate de Reuters.
Numărul persoanelor decedate a fost revizuit de la 88 după testele ADN efectuate asupra rămăşiţelor descoperite, a indicat luni seara şeriful comitatului Butte, Kory Honea, în cadrul unei conferinţe de presă televizată.
Patruzeci şi două dintre persoanele decedate au fost identificate în urma analizelor, se arată într-un comunicat emis de departamentul şerifului.
De săptămâna trecută nu au mai fost descoperite alte rămăşiţe umane în urma incendiului, a adăugat Honea care a precizat că operaţiunile de căutare vor continua şi marţi.
Locuitorii care găsesc rămăşiţe umane au fost sfătuiţi să apeleze biroul şerifului.
Incendiul denumit ''Camp Fire'' a izbucnit la 8 noiembrie şi a distrus complet localitatea montană Paradise, o comunitate cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori, situată la aproximativ 280 de kilometri de oraşul San Francisco.
Incendiul a fost stins la 25 noiembrie, însă cauza izbucnirii acestuia este în continuare investigată de autorităţi. Compania de electricitate PG&E Corporation a raportat probleme la echipamentele sale aflate în apropierea zonei de origine a incendiului în preajma datei la care acesta a izbucnit, precizează Reuters.

AGERPRES

top

.....