1116 - 18 februarie 2019 - EXTERNE

 

SUA: Congresul a adoptat acordul bugetar pentru evitarea unui nou "shutdown"
Camera Reprezentanţilor de la Washington a aprobat joi seară un compromis bugetar obţinut după intense negocieri între democraţi şi republicani pentru a evita un nou shutdown", transmite AFP.
Preşedintele Donald Trump trebuie acum să promulge textul, aprobat de 300 de aleşi (128 au votat contra).
Anterior, Senatul SUA aprobase deja cu o largă majoritate compromisul bugetar, iar Casa Albă a anunţat că Donald Trump nu se va opune acestui acord, dar că va declara "urgenţă naţională" pentru finanţarea zidului său la frontiera cu Mexicul. 

Donald Trump anunţă că decretează ''urgenţă naţională'' pentru construcţia zidului de la graniţa cu Mexicul
Donald Trump a anunţat vineri că va declara ''urgenţă naţională'', o procedură excepţională pentru a finanţa zidul pe care l-a promis la frontiera cu Mexicul, declanşând o bătălie judiciară cu opozanţii săi, relatează AFP.
"Toată lumea ştie că zidurile funcţionează", a declarat Donald Trump într-o conferinţă susţinută în grădina Casei Albe, invocând o "invazie" de migranţi ilegali.
Această procedură îi permite teoretic să ocolească Congresul pentru a debloca fonduri federale - în special destinate Pentagonului - pentru a-şi construi zidul pe care-l doreşte împotriva imigraţiei clandestine.
Liderii opoziţiei democrate au denunţat imediat o intiţiativă anticonstituţională. Ei au negat că ar exista o urgenţă umanitară sau de securitate la frontieră care să impună o astfel de măsură extremă.
"Declaraţia ilegală a preşedintelui, plecând de la o criză care nu există, dă o lovitură violentă Constituţiei noastre şi face America mai puţin sigură, furând finanţări de la apărare, de care avem nevoie de urgenţă pentru siguranţa militarilor şi a naţiunii noastre", au scris Nancy Pelosi, preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, şi Chuck Schumer, şef al minorităţii democrate în Senat.
Preşedintele a mărturisit că se aşteaptă să fie lansate acţiuni juridice împotriva decretării urgenţei naţionale.
"Din fericire vom câştiga", a adăugat el, afişând o încredere fără îndoială consolidată de judecătorii conservatori numiţi la Curtea Supremă, instanţa judiciară supremă a ţării.
Statul New York, un bastion democrat, a anunţat foarte repede că va sesiza instanţa în legătură cu această decizie.
Iniţiativa prezidenţială, lansată după săptămâni de tergiversări şi criticată de democraţi, nu este una acceptată în unanimitate nici în tabăra republicană.
Opozanţii lui Donald Trump văd în această decizie o manevră politică a unui preşedinte slăbit de pierderea Camerei Reprezentanţilor în noiembrie şi pasul înapoi făcut la finalul lui ianuarie după disputa avută cu democraţii privind măsurile care se impun împotriva imigraţiei.
Casa Albă asigură la rândul său că această iniţiativă este marca unui om care nu-şi uită promisiunile odată ajuns la putere.
Decizia preşedintelui american este însoţită de cea de a semna un compromis bugetar obţinut cu mare luptă în Congres pentru evitarea unui nou "shutdown" şi asigurarea finanţării serviciilor publice federale.
Mai mulţi preşedinţi ai SUA au recurs în trecut la aceste mijloace excepţionale, dar în circumstanţe foarte diferite şi mult mai puţin controversate.
Jimmy Carter a decretat urgenţă naţională după luarea de ostatici de la ambasada americană din Teheran în 1979. George W. Bush a făcut acest lucru după atentatele de la 11 septembrie 2001, iar Barack Obama cu prilejul epidemiei de gripă H1N1.
Peter Schuck, profesor emerit de drept la universitatea Yale, afirmă că "faptul că preşedintele poate avea puterea să risipească miliarde de dolari în numele unei promisiuni de campanie idioate este, în sine, scandalos".
Într-un articol publicat de New York Times, el afirmă că Congresul trebuie să definească mai riguros condiţiile în care preşedintele poate recurge la "National Emergencies Act", lege votată în 1976.
"Pe termen lung, acest subiect este mult mai crucial pentru vitalitatea democraţiei noastre decât pentru a afla dacă preşedintele Trump îşi va avea sau nu zidul", a scris el.
Înainte de a decola spre Florida, preşedintele american urmează să semneze legea de finanţare aprobată joi cu o largă majoritate în Senat, controlat de republicani, apoi de Camera Reprezentanţilor, controlată de democraţi.
Legea nu prevede decât un sfert din bugetul pe care Trump îl reclama sus şi tare pentru edificiul său frontalier (1,4 miliarde de dolari faţă de 5,7 miliarde de dolari solicitate). Iar într-o luptă politică încărcată de simboluri, legea nu menţionează cuvântul "zid", preferând formulările "barieră" sau "gard".
"Ruşine oricărui membru al Congresului care nu se va opune clar şi viguros acestei invocări ilegitime" a unei urgenţe naţionale, a denunţat la rândul său puternica organizaţie americană de apărare a drepturilor civile, ACLU. 

Vicepreşedintele american Pence şi secretarul de stat Pompeo cer UE să se retragă din acordul nuclear cu Iranul
Vicepreşedintele Statelor Unite, Mike Pence, şi secretarul de stat american, Mike Pompeo au cerut miercuri aliaţilor europeni să se retragă din acordul nuclear cu Iranul, transmit AFP şi DPA.
La conferinţa de la Varşovia privind securitatea în Orientul Mijlociu, Pompeo, citat de AFP, a apreciat că Iranul este "cel mai mare pericol" în regiune şi a acuzat regimul de la Teheran că pregăteşte "un nou Holocaust".
Germania, Franţa şi Regatul Unit au lansat luna trecută un instrument financiar pentru a ajuta firmele europene cu interese legitime în Iran să evite sancţiunile americane, reaminteşte DPA. "Ei numesc această schemă un 'vehicul cu rol special'. Noi o numim un efort de a încălca sancţiunile împotriva regimului revoluţionar criminal din Iran. O numim un pas necugetat care nu va face altceva decât să întărească Iranul, să slăbească UE şi să distanţeze şi mai mult Europa de America", a spus la rândul său Pence.
Vicepreşedintele american a cerut Uniunii Europene să îşi schimbe orientarea şi să se alăture Statelor Unite, retrăgându-se din acordul nuclear din 2015 cu Iranul. "În interesul păcii, securităţii, stabilităţii şi drepturilor omului în Orientul Mijlociu, a sosit timpul ca partenerii noştri europeni să fie alături de noi, alături de poporul iranian, alături de aliaţii şi prietenii noştri din regiune - iar noi respingem acordul nuclear cu Iranul", a insistat el.

Conferinţa de Securitate de la München - Ischinger: Europa trebuie să se pregătească pentru o cursă a înarmării
Europa trebuie să se pregătească pentru o "cursă a înarmării" şi pentru noi provocări geopolitice, avertizează preşedintele Conferinţei de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, transmite vineri dpa.
"Noi, europenii, ar trebui să ne pregătim mai bine atunci când vine vorba de politica externă, de securitate şi de apărare", a declarat Ischinger pentru postul de televiziune ZDF, cu doar câteva ore înaintea începerii conferinţei din capitala Bavariei.
Europa a suferit mult timp de pe urma iluziei că este înconjurată de prieteni şi aliaţi şi de aceea trebuie să îşi ajusteze poziţia în consecinţă, a mai spus Ischinger.
La începutul acestei luni, Washingtonul a anunţat intenţia de retragere a SUA din Tratatul privind Forţele Intermediare Nucleare (INF), acuzând Rusia de încălcarea înţelegerii prin dezvoltarea unor rachete cu rază medie de acţiune, interzise de pactul nuclear. Acesta decizie a declanşat temeri privind apariţia unei noi curse a înarmării între SUA şi Rusia.

Brexit: Guvernul Theresei May îşi relativizează înfrângerea în Parlament
Guvernul britanic a redus vineri la un ''accident de parcurs'' înfrângerea suferită cu o zi înainte în Parlament privind Brexitul, chiar dacă aceasta fragilizează tentativa de a obţine o modificare a acordului de divorţ foarte criticat în Marea Britanie, relatează AFP.
"Ieri (joi - n.r.) seară a fost mai mult un accident de parcurs decât dezastrul despre care se relatează" în presă, a dat asigurări ministrul pentru relaţia cu parlamentul, Andrea Leadsom pentru BBC Radio 4.
Cu şase săptămâni înainte de data prevăzută pentru ieşirea din UE, 29 martie, deputaţii au respins, cu 303 voturi împotrivă şi 258 pentru, moţiunea în care guvernul explica cum doreşte să renegocieze acordul de divorţ încheiat cu UE, care a fost respins de Parlament într-un vot de la jumătatea lunii ianuarie.
Executivul afirma în moţiunea sa că urmăreşte un dublu obiectiv: să obţină "aranjamente alternative" în locul "plasei de siguranţă" (backstop) menită să menţină o frontieră deschisă pe insula Irlanda după Brexit şi să excludă scenariul unei ieşiri fără acord care provoacă temeri în mediile de afaceri în rândul unei părţi a deputaţilor.
Însă eurofobii din sânul Partidului conservator la putere au refuzat abandonarea scenariului "no deal" şi s-au abţinut, făcând ca votul să se soldeze cu un eşec pentru Theresa May.
"Singura problemă cu votul de ieri seară este că el permite în UE ca ei să continue să pretindă că nu ştiu ce vrem. Ori ei ştiu ceea ce vrem", a comentat Andrea Leadsom, scoţând în prim-plan necesitatea de a rezolva "problema backstop-ului".
"Toată această agitaţie este o furtună într-un pahar cu apă", a minimalizat la rândul lui Steve Baker, membru al grupului deputaţilor conservatori eurosceptici European Research Group (ERG), într-o declaraţie pentru BBC.
"Ne-ar plăcea să ajungem la un acord", a adăugat el, avertizând totuşi că dacă acordul de divorţ va fi în cele din urmă votat cu sprijinul opoziţiei laburiste "guvernul se va prăbuşi".
Liderii europeni au văzut în votul de joi o nouă ilustrare a indeciziei britanice.
Votul "ne-a reamintit încă o dată că Camera Comunelor nu ştie exact ce vrea", a declarat la Dublin ministrul irlandez de externe, Simon Coveney. "Nu pare să existe acolo o majoritate de deputaţi care reclamă o soluţie specifică", a adăugat el.
Theresa May încearcă să obţină de la UE modificări ale acordului de retragere, în principal asupra "backstop"-ului. Bruxellesul se arată însă inflexibil şi preciza miercuri că aşteaptă de la Londra "propuneri concrete şi realiste pentru a ieşi din impas".

Theresa May se va deplasa la Bruxelles "în zilele următoare", afirmă Andrea Leadsom, după ce a avut convorbiri în această săptămână cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron.
Ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, se va întâlni luni cu negociatorul şef al UE, Michel Barnier, care va avea o întrevedere marţi şi cu şeful opoziţiei britanice, laburistul Jeremy Corbyn. 

Rusia, Iranul şi Turcia consideră o retragere a forţelor americane din Siria drept un ''pas pozitiv'' (Putin)
Retragerea anunţată de preşedintele SUA Donald Trump a 2.000 de membri ai forţelor americane din Siria este considerată un "pas pozitiv" de către Iran, Turcia şi Rusia, a declarat joi Vladimir Putin după un summit cu liderii din cele trei ţări, relatează AFP.
''Discuţiile s-au axat pe influenţa pe care o va avea anunţarea planului SUA de retragere a trupelor americane din regiuni din nord-estul ţării asupra evoluţiei situaţiei din Siria'', a declarat preşedintele rus, în cursul unei conferinţe de presă, după un summit privind Siria desfăşurat la Soci, sud-vestul Rusiei.
"Punctul nostru de vedere comun este că realizarea acestei etape va fi un pas pozitiv care va contribui la stabilizarea situaţiei", a afirmat Putin.
La rândul său, preşedintele iranian Hassan Rohani a apreciat că discuţiile purtate în cadrul summit-ului au fost "pozitive şi deschise".
''Idleb face parte din Siria şi trebuie să fie curăţată de terorişti'', a spus preşedintele iranian despre regiunea siriană, ultima controlată de rebeli. El a precizat, atenţionând Ankara, că ''securitatea ţărilor vecine Siriei trebuie, de asemenea, să fie garantată''.
Potrivit lui Putin, cei trei lideri au convenit să ''consolideze cooperarea'' în cadrul procesului de la Astana, în care sunt implicate Moscova şi Teheranul, aliaţi ai regimului sirian, şi Ankara, care îi sprijină pe rebeli. Acest proces a umbrit treptat negocierile mediate de ONU, fără a ajunge la o soluţionarea definitivă a conflictului.
Ultimul summit dintre preşedinţii iranian, turc şi rus, organizat în luna septembrie în Iran, a scos la iveală divergenţe cu privire la soarta provinciei Idleb.

Vladimir Putin: State absolut independente nu există în lume
Preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat vineri, în finalul întâlnirii sale cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko la Soci, că nu există state absolut independente în lume, estimând că lumea modernă este interdependentă, informează vineri agenţia de presă oficială rusă TASS.
'Credeţi că vreuna din ţările europene doreşte ca rachete americane cu rază medie de acţiune să apară în Europa? Vă spun, nimeni nu vrea, dar stau şi tac'', a afirmat Vladimir Putin într-o conferinţă de presă, sugerând subordonarea statelor europene faţă de SUA.
Moscova consideră că după retragerea din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), SUA vor amplasa pe teritoriul ţărilor europene rachete cu rază medie de acţiune şi a ameninţat că va reacţiona în mod adecvat. Washingtonul acuză Rusia că prin noua sa rachetă ''Novator 9M729'' încalcă prevederile Tratatului INF, semnat în 1987 de către cele două părţi şi care interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare.
''Se pare că ele (ţările europene) consideră că într-un final sunt interesate în mod fundamental de o astfel de organizaţie ca NATO, căreia i-au atribuit o parte din suveranitatea lor'', a afirmat şeful statului rus. De la prăbuşirea URSS, Moscova se opune extinderii NATO în Europa.
Referitor la problema suveranităţii în Europa, Putin a afirmat că Parlamentul European adoptă mai multe decizii obligatorii pentru toţi membrii Uniunii Europene decât adopta pe vremuri Sovietul Suprem al URSS. ''State total independente nu există pur şi simplu în lume'', a concluzionat el.
Cât priveşte situaţia din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, Vladimir Putin a reamintit că în componenţa sa există organisme supranaţionale cărora statele membre le-au transferat unele dintre prerogative, creând astfel o anumită interdependenţă. ''Am transferat o parte a suveranităţii noastre, o parte a independenţei noastre şi am făcut-o în mod deliberat, ştiind că aceasta ne oferă un nivel mai ridicat de competitivitate'', a spus el.
Putin şi-a exprimat convingerea că Uniunea statală Rusia-Belarus ar trebui să arate într-un mod ''calm, prietenos, de afaceri'' direcţia în care se poate avansa, fără ca aceasta să dăuneze ţărilor şi popoarelor lor, ci, dimpotrivă, să ''creeze condiţii mai bune pentru viitorul celor două ţări''.
Anterior, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko afirmase că suveranitatea Rusiei şi a Belarusului este ''ceva sacru'' şi că această problemă nu a fost discutată între cei doi şefi de stat. Minskul este gata să meargă atât de mult în integrarea cu Rusia pe cât Moscova este pregătită pentru acest efort, a mai spus Lukaşenko. 

Ungaria: Viktor Orban neîncrezător în garanţiile oferite de NATO
Premierul ungar, Viktor Orban, a afirmat joi că doreşte să accelereze dezvoltarea armatei ungare pentru ca aceasta să se poată apără împotriva unui atac venind "din orice direcţie", subliniind că nu consideră suficiente garanţiile oferite de NATO, relatează AFP.
"NATO este foarte importantă, dar nu cred că securitatea militară a Ungariei trebuie să se bazeze pe NATO", a declarat liderul naţionalist conservator într-un interviu acordat săptămânalului Figyelo.
Ungaria este membră a NATO din 1999 şi se bucură astfel de protecţia alianţei militare occidentale care, în această săptămână, ţine o reuniune ministerială la Bruxelles.
Budapesta s-a angajat "de mai mulţi ani într-un proces de dezvoltare militară, la finalul căreia Ungaria va dispune de o forţă militară importantă cu ajutorul căreia se va putea apăra împotriva unui atac venind din orice direcţie", a subliniat Viktor Orban.
Şeful cabinetului de la Budapesta a deplâns lipsa de solidaritate a aliaţilor săi cu ocazia unui incendierii unui centru cultural maghiar, în februarie 2018, în Ucraina vecină, o ţară care aspiră la integrarea în NATO.
"O bombă explodează într-un centru al ungurilor din Ucraina, la câţiva kilometri de frontierele NATO şi nimeni nu zice nimic, inclusiv Statele Unite", a subliniat el.
Acest interviu a fost publicat la trei zile după vizita la Budapesta a secretarului de stat american, Mike Pompeo, în cursul căreia Ungaria şi Statele Unite au anunţat un acord de cooperare în domeniul apărării destinat să faciliteze desfăşurarea forţelor americane pe teritoriul ungar.
Cu acelaşi prilej, Mike Pompeo a îndemnat Budapesta să se distanţeze de Moscova, în timp ce Ungaria este considerată ca una din ţările cele mai permeabile la interesele Rusiei în Europa.
Subliniind că este un susţinător fervent al unei forţe militare europene, Viktor Orban a mai afirmat joi că îşi asumă "cooperarea fructuoasă cu Rusia", notează AFP.A

Iranul este mai "destabilizator" decât Coreea de Nord, consideră Mike Pompeo
Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a justificat joi diferenţa de tratament rezervată Iranului şi Coreei de Nord estimând că Teheranul este mai "destabilizator" decât Phenianul, în pofida rapoartelor critice ale administraţiei americane privind regimul nord-coreean, relatează AFP.
"Am spus foarte clar că aceste situaţii erau foarte diferite", a spus Pompeo în cadrul unui interviu pentru canalul american CBS, a cărui transcriere a fost difuzată joi de Departamentul de Stat american.
În timp ce Washingtonul a stabilit 12 condiţii draconice pentru a negocia un acord global cu Iranul, preşedintele american Donald Trump a început din iunie negocieri directe cu liderul nord-coreean Kim Jong Un aproape fără condiţii prealabile. Ei urmează să se revadă la sfârşitul lui februarie la Hanoi, în Vietnam.
Rugat să explice aceste strategii divergente, Mike Pompeo a răspuns: "Coreea de Nord se comportă foarte diferit". "Ei nu destabilizează Yemenul. Ei nu destabilizează Siria. Ei nu desfăşoară campanii enorme de asasinate", spre deosebire de Iran, a dat el asigurări.
Regimul nord-coreean este însă acuzat de administraţia americană, de ani de zile, că destabilizează propria sa regiune, Asia de Est, cu cursa sa pentru înarmare atomică şi rachetele sale îndreptate spre Seul. Aceasta este de altfel principala raţiune a importantei prezenţe militare americane în Coreea de Sud, plasată, ca şi Japonia, sub protecţia armatei SUA.
Testele nucleare şi balistice ale Phenianului au determinat Washingtonul să solicite sancţiuni internaţionale tot mai ferme până la finalul lui 2017, notează AFP.
În plus, în noiembrie 2017, SUA au înscris din nou Coreea de Nord pe lista neagră a "statelor care susţin terorismul", acuzând-o, "în plus faţă de ameninţarea lumii cu devastarea nucleară", că a "susţinut în mod repetat acte de terorism internaţional, printre care asasinate pe teritoriu străin".
Este vorba în principal despre asasinarea fratelui vitreg al lui Kim Jong Un, Kim Jong Nam, în Malaezia, cu un agent neurotoxic. Donald Trump a acuzat, de asemenea, regimul nord-coreean, că l-a torturat pe studentul american Otto Warmbier, deţinut de Phenian şi apoi decedat la jumătatea lui 2017 după ce a fost repatriat în comă.
Mai mult, regimul izolat de la Phenian este considerat în rapoartele oficiale ale Departamentului de Stat drept unul dintre cele mai represive din lume în termeni de încălcări ale drepturilor omului.

Genocidul armean': Erdogan îl califică pe Macron drept 'novice' în politică
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a calificat vineri drept ''novice în politică'' pe omologul său francez Emmanuel Macron, căruia i-a cerut să înveţe ''istoria ţării sale'' după decizia Parisului de a stabili o zi de comemorare a ''genocidului armean'' din 1915, o decizie respinsă de Ankara, relatează AFP.
"I-am spus lui Macron 'încă eşti novice în politică, mai întâi să înveţi despre istoria ţării tale' '', a declarat şeful statului turc într-un interviu pentru canalul A-Haber.

El a enumerat apoi ţările colonizate de Franţa şi masacrele la care această ţară, potrivit lui, a luat parte, evocând atât Algeria, Indochina, cât şi genocidul din Rwanda. O cronologie împărtăşită rapid pe reţelele sociale de către directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.
''Macron, rezolva mai întâi asta. Nu există genocid în istoria noastră ", a continuat Erdogan, care a cerut omologului său francez ''să folosească cu prudenţă cuvântul genocid ".
Emmanuel Macron a anunţat la începutul acestei luni că Franţa, ţară în care trăieşte o mare comunitate armeană, va marca pe 24 aprilie o ''zi naţională de comemorare a genocidului armean''.
Armenii estimează că un milion şi jumătate dintre ei au fost ucişi sistematic de către trupele otomane în timpul Primului Război Mondial.
Dar Ankara refuză să folosească termenul ''genocid'', evocând masacre reciproce pe fondul unui război civil şi al foametei care au făcut sute de mii de morţi în ambele tabere.
Turcia a condamnat imediat anunţul preşedintelui Macron, purtătorul de cuvânt al Ministerului turc al Afacerilor Externe, Hami Aksoy, acuzându-l, în special, că a luat această decizie ''în speranţa de a obţine voturile'' comunităţii armene din Franţa.

Salvini asigură că Italia nu doreşte să iasă din Uniunea Europeană, ci să o schimbe
Vicepremierul italian Matteo Salvini a insistat vineri că ţara sa nu are intenţia să părăsească Uniunea Europeană (UE), ci să o schimbe, reacţie care survine după ce un important membru al partidului său, Liga, a sugerat ca Italia să iasă din UE dacă nu va reuşi să schimbe regulile de funcţionare ale blocului comunitar despre care a spus să sunt ''croite'' special pentru interesele Germaniei, relatează agenţiile EFE şi dpa.
''Nu avem nicio intenţie să ieşim din UE, dorim să o schimbăm, dar nu să o abandonăm'', a semnalat Salvini într-o notă adresată presei, după ce însuşi preşedintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani, a cerut clarificări în urma unei declaraţii a consilierului vicepremierului Salvini pe probleme economice şi preşedinte al comitetului de buget din camera inferioară a parlamentului de la Roma, Claudio Borghi.
''Fie vom reuşi să schimbăm Uniunea Europeană, fie va trebui să o părăsim'', a spus acesta din urmă la o conferinţă la Milano.
Claudio Borghi a descris alegerile europene din luna mai drept ''ultima şansă'' de a schimba politicile europene, care în opinia sa au fost ''special croite pentru Germania'' şi sunt ''toxice'' pentru Italia. De pildă, a explicat el, UE ar trebui să se concentreze mai degrabă pe ''şomaj zero'' decât pe deficite publice zero.
Oficialul italian a amintit astfel de disputa guvernului de la Roma cu Comisia Europeană pe tema deficitului bugetar. Această dispută a fost soluţionată în decembrie în urma unui compromis prin care executivul italian s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 2,04% din PIB, de la 2,4% cât era prevăzut în bugetul pe anul 2019 contestat de Comisia Europeană. Dar această ţintă de deficit rămâne totuşi mult peste cea de 0,8% acceptată de fostul guvern de la Roma pentru a stăvili creşterea datoriei publice a Italiei, ajunsă la 131% din PIB.
După aceste declaraţii ale lui Claudio Borghi, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a cerut guvernului din ţara sa ''să spună clar dacă doreşte să iasă din zona euro şi din UE''. ''Prea multă ambiguitate şi declaraţii hazardate fac numai rău Italiei şi italienilor'' a scris el pe reţelele de socializare.
Nu este prima dată când membri ai partidelor ce formează actuala coaliţie guvernamentală de la Roma, respectiv partidul de extremă dreapta Liga şi formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S), aduc în discuţie o ipotetică ieşire a Italiei din zona euro sau din UE. Totuşi, de fiecare dată, atât premierul Giuseppe Conte, cât şi liderii celor două partide de guvernământ, Matteo Salvini şi Luigi di Maio, au respins astfel de scenarii, cei din urmă arătându-şi însă nemulţumirea faţă de modul în care funcţionează blocul comunitar, Salvini, de pildă, calificându-i adesea pe oficialii UE ca fiind nişte ''birocraţi'' ajunşi în funcţii fără să fi fost votaţi. 

AGERPRES

top

.....