1111 - 14 ianuarie 2019 - EXTERNE

 

Congresmenii democraţi lansează critici dure la adresa preşedintelui Trump după discursul acestuia către naţiune
Preşedinta democraţilor din Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi, l-a acuzat marţi pe Donald Trump că i-a luat pe americani "ostatici" prin aşa-numitul "shutdown" care paralizează o parte din administraţia federală, având drept singur obiectiv, în opinia ei, de a obţine finanţarea unei bariere la frontiera cu Mexicul, informează AFP şi dpa.
"Preşedintele Trump trebuie să înceteze să-i ia pe americani ostatici, să înceteze să creeze din nimic o criză" a migraţiei şi umanitare la frontieră şi "trebuie să redeschidă guvernul", a afirmat democrata în cadrul unei declaraţii solemne retransmise în direct.
"Preşedintele se foloseşte de decorul Biroului oval pentru a crea o criză, a alimenta frica şi a deturna atenţia de la haosul administraţiei sale", a declarat la rândul său şeful democraţilor din Senat, Chuck Schumer.
Cei doi au făcut aceste declaraţii ca răspuns la discursul către naţiune susţinut de preşedintele republican de la Casa Albă. Donald Trump a afirmat în acest discurs că le-a făcut o concesie democraţilor, optând în final pentru "o barieră de oţel mai degrabă decât pentru un zid de beton". De asemenea, el a denunţat o "criză umanitară şi securitară în creştere".
Însă democraţii au pus din nou pe seama lui Trump responsabilitatea pentru "shutdown"-ul care vizează circa 800.000 de angajaţi federali, amintind că ei au prezentat legi bugetare menite să scoată SUA din impas, pentru a fi găsită o soluţie durabilă. "Să nu credeţi greşit: democraţii şi preşedintele (Trump) doresc la unison întărirea securităţii la frontieră. Suntem însă în profund dezacord cu preşedintele în ceea ce priveşte cel mai eficient mod de a face acest lucru", a spus Chuck Schumer.
"Cert este că în prima zi a acestui Congres", la 3 ianuarie, democraţii din Camera Reprezentanţilor "au adoptat texte legislative deja aprobate de Senat", pentru a redeschide guvernul şi a finanţa soluţii inteligente şi eficiente pentru securitatea la frontieră", a adăugat Nancy Pelosi, având în spate noua majoritate democrată din Camera Reprezentanţilor, în timp ce republicanii controlează Senatul şi Casa Albă. "Cert este că femeile şi copiii de la frontieră nu sunt o ameninţare pentru securitate, ei reprezintă o provocare umanitară, o provocare pe care politicile pline de cruzime şi contraproductive ale preşedintelui Trump nu au făcut decât să o amplifice", a acuzat ea.

"Shutdown": Donald Trump afirmă că nu va declara "atât de repede" starea de urgenţă naţională
Preşedintele american, Donald Trump, a afirmat vineri, în a 21-a zi de blocaj al administraţiei federale ("shutdown"), că nu va declara "atât de repede" starea de urgenţă naţională care îi conferă prerogative excepţionale, relatează AFP.
"Soluţia cea mai uşoară pentru mine este să declar starea de urgenţă naţională", dar "nu voi face asta atât de repede, deoarece Congresul este cel care trebuie să o facă", a declarat Donald Trump cu prilejul unei mese rotunde pe tema securităţii la frontiere.

Niciun compromis nu pare să se întrevadă între preşedintele american, care doreşte finanţarea cu 5,7 miliarde de dolari a unui zid împotriva migranţilor la frontiera cu Mexicul, şi democraţi, care se opun cu fermitate proiectului.
Confruntarea a dus la paralizarea a circa un sfert din instituţiile guvernamentale şi circa 800 de mii de angajaţi guvernamentali nu mai sunt plătiţi de trei săptămâni.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, în vizită neanunţată în Irak
Secretarul de american Mike Pompeo a sosit miercuri la Bagdad într-o vizită neanunţată, în cadrul căreia s-a întâlnit cu preşedintele Parlamentului şi cu alţi oficiali irakieni, a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului, relatează AFP şi dpa.
Vizita lui Mike Pompeo la Bagdad este cea de-a doua etapă a unui turneu regional, început cu o zi înainte la Amman .
Ea are loc la mai puţin de două săptămâni după o vizită surpriză a preşedintelui Donald Trump în Irak unde s-a întâlnit cu trupele americane, fără a avea însă întrevederi cu oficiali irakieni.
Pe 26 decembrie, Donald Trump s-a întâlnit timp de câteva ore cu soldaţi americani în Irak. El a profitat de prima sa călătorie în zona de conflict după alegerea sa la Casa Albă în urmă cu doi ani pentru a-şi justifica decizia retragerii trupelor americane din Siria.
El a vorbit atunci despre probleme regionale importante, precum ameninţarea reprezentată de gruparea Statul Islamic (SI), asupra căreia Bagdadul şi-a declarat victoria în urmă cu un an.
Mike Pompeo s-a întâlnit miercuri cu preşedintele Parlamentului irakian, Mohammed al-Halboussi, potrivit unui comunicat al legislativului, precum şi cu alţi oficiali irakieni.
Secretarul de stat american avea programate întrevederi cu premierul irakian Adel Abdel-Mahdi, preşedintele Barham Salih şi cu ministrul de externe Mohammed Ali al-Hakim, potrivit mass-media irakiene, relatează dpa.
În afară de Iordania şi Irak, Mike Pompeo urmează să meargă în vizită în Egipt, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Oman şi Kuweit, a anunţat Departamentul de Stat american. 

Coaliţia condusă de SUA anunţă că a început retragerea din Siria
Coaliţia internaţională antijihadistă condusă de SUA a anunţat vineri că a început retragerea trupelor sale din Siria, la mai puţin de o lună după anunţul surprinzător al preşedintelui Donald Trump privind dezangajarea forţelor americane din conflictul din această ţară , relatează AFP.
Coaliţia a fost creată în 2014 la iniţiativa Washingtonului în urma ascensiunii grupării jihadiste Stat Islamic (SI) şi a cuceririi de către aceasta a unor vaste teritorii în Siria şi Irak.
La coaliţie participă mai multe state, printre care Franţa şi Marea Britanie.
Coaliţia intervine prin raiduri aeriene şi cu forţe speciale la sol în sprijinul combatanţilor locali care luptă împotriva SI.
La 19 decembrie, Donald Trump a justificat anunţul de retragere a celor 2.000 de militari americani prin faptul că SI a fost înfrânt, chiar dacă gruparea continuă să controleze câteva zone din estul Siriei.
Coaliţia 'a început procesul de retragere (...) din Siria', a declarat vineri pentru AFP purtătorul său de cuvânt, colonelul Sean Ryan.
'Din raţiuni de securitate operaţională, nu vom discuta despre termene, locuri sau mişcări de trupe', a indicat el.
Joi seară, '150 de militari americani s-au retras de la baza militară Rmeilan din provincia Hassake', în estul Siriei, a precizat directorului Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Rami Abdel Rahmane.
'Este vorba despre prima retragere de acest fel a forţelor americane după anunţul preşedintelui american', a menţionat directorul OSDO, relatând de asemenea despre plecarea 'a aproximativ 10 vehicule blindate şi echipamente grele'.
Un responsabil din cadrul Pentagonului a confirmat mai devreme pentru AFP că au fost retrase echipamente din Siria.
Debutul retragerii coincide cu turneul efectuat în Orientul Mijlociu de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Acesta a dat asigurări joi, de la Cairo, că dezangajarea militară va avea loc în pofida nemulţumirii multora dintre aliaţii Washingtonului.
În ultimele zile, administraţia americană şi-a multiplicat mesajele pentru a încerca să şteargă impresia iniţială a unei plecări precipitate.
Duminică, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a legat această retragere de o înfrângere definitivă a SI, dar şi de obţinerea de garanţii privind securitatea combatanţilor kurzi, care au luptat alături de americani împotriva jihadiştilor.
Principala miliţie kurdă din Siria, Unităţile de protecţie a poporului (YPG), coloana vertebrală a luptei la sol împotriva jihadiştilor, este ameninţată de o posibilă ofensivă a Turciei, care îi consideră 'terorişti' pe luptătorii săi, pentru legături presupuse cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Declaraţiile lui Bolton au fost percepute drept o dare înapoi în privinţa calendarului de retragere, Turcia calificându-le ca 'inacceptabile'.
O plecare precipitată a SUA ar risca să slăbească YPG şi să întărească SI, avertizează adversarii deciziei lui Trump, inclusiv din rândul republicanilor.
Există şi temeri că această plecare va lăsa drum liber Iranului, aliat al regimului lui Bashar al-Assad şi inamic al Washingtonului, pentru a-şi extinde influenţa în Siria şi a constitui o ameninţare pentru Israel .
În urma multiplelor ofensive, teritoriul ocupat de Si în Siria s-a restrâns la un bastion în estul ţării, unde jihadiştii sunt atacaţi de Forţele Democratice Siriene (FDS), coaliţie arabo-kurdă dominată de YPG şi sprijinită de coaliţia internaţională.
SI mai este prezent în sectorul de deşert sirian care se întinde din centrul ţării până în provincia estică Deir Ezzor, şi unde se înregistrează ciocniri sporadice între jihadişti şi forţele regimului lui Bashar al-Assad.
Potrivit unor analişti, anunţul retragerii americane are deja consecinţe. 'Răul a fost făcut. Pe teren, anunţul de retragere este ca şi cum (trupele) ar fi plecat deja', consideră Fabrice Balanche, de la Universitatea din Lyon şi expert în problema Siriei.
Conflictul din Siria a început în 2011 după reprimarea de către regim a manifestaţiilor prodemocraţie. El a sporit în complexitate de-a lungul anilor prin implicarea unor grupări jihadiste şi a unor puteri străine, soldându-se până acum cu peste 360.000 de morţi şi milioane de refugiaţi

Vicepreşedintele chinez Wang Qishan face apel la dialog pentru relaţii stabile chino-americane
Vicepreşedintele chinez Wang Qishan a făcut apel la dialog şi consultări pentru relaţii normale şi stabile între China şi Statele Unite ale Americii (SUA), potrivit media locale, relatează joi agenţia Reuters.
Qishan a afirmat că cele două ţări ar trebui să respecte fiecare suveranitatea celeilalte, interesele de securitate şi de dezvoltare, şi să gestioneze şi să controleze corespunzător divergenţele, potrivit agenţiei Xinhua.
El a făcut aceste declaraţii în cadrul unei recepţii privind marcarea împlinirii a 40 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi SUA, recepţie organizată în Palatul Adunării Poporului din Beijing .
China şi SUA au înregistrat progrese privind ''chestiunile structurale'' în convorbirile din această săptămână, după ce un război comercial a perturbat fluxul de mărfuri în valoare de miliarde de dolari.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat joi că ţara sa a obţinut un succes enorm în negocierile sale comerciale cu China , la o zi după ce oficiali americani şi chinezi au încheiat trei zile de convorbiri la Beijing .

2019, anul care ar putea contura peisajul politic al Germaniei post-Merkel
Alegerile europene din luna mai şi alegeri regionale în patru landuri germane ar putea fi un test major pentru leadership-ul Germaniei şi ar putea conduce la remodelarea scenei politice a celei mai mari economii a Uniunii Europene, se arată într-un comentariu publicat vineri de agenţia dpa.
Germania se află astfel în faţa unui an 2019 hotărâtor şi posibil turbulent, ce poate determina viitorul Angelei Merkel şi succesiunea acesteia în postul de cancelar. Atât alegerile europene din luna mai cât şi cele patru alegeri regionale - în landul Bremen şi în trei landuri din estul Germaniei - vor fi o provocare pentru cea care i-a urmat lui Merkel la conducerea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer.
Va fi foarte probabil un an ''plin de suspans'', a declarat pentru dpa Thorsten Faas, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Liberă din Berlin, care este de acord că evoluţiile vor ''depinde mult de măsura în care coaliţia condusă de Merkel va reuşi să abordeze în mod constructiv alegerile europene şi mai ales de cele trei alegeri din landurile estice''.
După ce, în urma unei competiţii strânse în interiorul partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer, în vârstă de 56 de ani, a obţinut conducerea CDU, ea a făcut un mare pas şi către preluarea postului de cancelar după alegerile din anul 2021, la care Merkel a promis că nu va mai candida pentru un nou mandat la conducerea guvernului federal.
Candidatura pentru postul de cancelar ''este crucială pentru rezultatul alegerilor şi Kramp-Karrenbauer a obţinut într-o perioadă scurtă de timp cote de aprobare similare celor ale Angelei Merkel'', remarcă Manfred Guellner, care conduce la Berlin institutul de sondare Forsa.
Conform unui sondaj realizat de acest institut, în cazul unui vot direct Kramp-Karrenbauer ar câştiga cu o marjă confortabilă în faţa oricărui posibil contracandidat social-democrat.
Cercetările sociologice confirmă însă şi creşterea popularităţii partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Această formaţiune ar putea deveni chiar primul partid în urma alegerilor ce vor avea loc în landurile Brandenburg şi Saxonia, fapt ce ar trimite unde de şoc pe întreaga scenă politică germană.
Potrivit lui Thorsten Faas, un rezultat electoral bun al AfD ar putea s-o determine pe Angela Merkel să încerce să-i consolideze poziţia lui Kramp-Karrenbauer, dându-i mai multe responsabilităţi noii şefe a CDU şi care este văzută ca fiind continuatoare politicii centriste a actualului cancelar.
Pe de altă parte însă, un avans al AfD ar putea conduce la accentuarea presiunilor dinspre aripa conservatoare de dreapta din interiorul CDU de a fi luat în considerare pentru postul de cancelar un candidat cu o viziune mai conservatoare, cum ar fi de exemplu Friedrich Merz, pe care Kramp-Karrenbauer l-a învins doar cu o mică diferenţă în cursa pentru conducerea partidului.
De asemenea, deşi a asigurat că-şi va duce mandatul de cancelar până la capăt, Angela Merkel nu are certitudinea că va reuşi acest lucru, în plus faţă de jocurile din interiorul CDU viitorul ei putând fi influenţat şi de partenerii de coaliţie din Partidul Social-Democrat (SPD).
Acest partid a acceptat cu greu să intre pentru a treia oară într-o coaliţie cu creştin-democraţii, după umilitoarea înfrângere suferită de social-democraţi la alegerile generale din septembrie 2017. Iar în pofida reînnoirii politice promise de noul lider al SPD, Andreas Nahles, popularitatea formaţiunii pare să fi scăzut şi mai mult, conform unui sondaj Forsa ajungând la începutul lui 2019 la numai 15%, faţă de 20,5% cât a fost scorul ei la alegerile din 2017, iar situaţia este încă şi mai rea în landurile din est unde vor avea loc alegeri regionale şi SPD abia ajunge la 8%.
Aşadar, nu este exclus ca la congresul ce va avea loc mai târziu în cursul acestui an social-democraţii să decidă ieşirea de la guvernare. O asemenea decizie ar putea conduce la alegeri anticipate şi la sfârşitul mai rapid al epocii Merkel.

Marea Britanie: Theresa May, înfrântă în parlament, în timp ce parlamentarii creează noi obstacole în faţa Brexitului fără acord
Guvernul prim-ministrului britanic Theresa May a suferit o înfrângere marţi în parlament, când parlamentarii care se opun ieşirii din Uniunea Europeană fără un acord au câştigat un vot şi au creat un nou obstacol în calea unui Brexit fără un acord, informează Reuters.
Această înfrângere (303 la 297 de voturi) înseamnă că guvernul are nevoie de aprobarea parlamentară explicită pentru ca ţara să părăsească UE fără un acord înainte de a putea utiliza anumite competenţe legate de regimul fiscal. Biroul lui May a minimalizat mai devreme impactul tehnic al înfrângerii.
Înfrângerea scoate în evidenţă poziţia slabă a lui May ca lider al unui guvern minoritar, un partid divizat şi un parlament critic cu doar câteva zile înainte ca ea să obţină un vot decisiv pentru aprobarea acordului privind Brexitul pe care l-a negociat cu UE.
"Acest vot este un pas important pentru a preveni un Brexit fără acord. El arată că nu există majoritate în Parlament, Cabinet sau în ţară pentru a ieşi din UE fără un acord", a declarat liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn.
Vorbind înainte de vot, ministrul Trezoreriei, Robert Jenrick, a declarat că singurul impact ar fi să facă ţara "oarecum mai puţin pregătită" pentru un rezultat fără un acord.
La mai puţin de trei luni până când Marea Britanie părăseşte UE, May se luptă să obţină aprobarea pentru acordul ei asupra Brexitului.

Petro Poroşenko: Ucraina nu va permite ca Federaţia Rusă să militarizeze Marea Neagră
Ucraina nu va permite Rusiei să militarizeze Marea Neagră, a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko într-un interviu acordat luni postului de televiziune turc CNN Turk, informează serviciul de presă al preşedinţiei de la Kiev, citat de publicaţia Ukrainska Pravda.
Rusia, potrivit preşedintelui ucrainean, trebuie să explice de ce a instalat în Kerci şi Feodosia (peninsula Crimeea) sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi sisteme antinavă.
'Este absolut inacceptabil. Noi nu vom permite ca Marea Neagră să fie militarizată. Trebuie să fim gata să răspundem în această situaţie', a afirmat Petro Poroşenko în acelaşi interviu.
El a subliniat de asemenea că problema securităţii în Marea Neagră este extrem de importantă pentru toate statele din regiunea Mării Negre - Ucraina, Turcia, Bulgaria, România şi Georgia. 'Şi numai Rusia încearcă să destabilizeze situaţia', a remarcat preşedintele Petro Poroşenko.
În acelaşi timp, Poroşenko a afirmat că Ucraina nu va recunoaşte niciodată 'ocupaţia' Mării Azov şi a strâmtorii Kerci de către Rusia.
'Îmi repugnă ideea ca Rusia să decidă cum ar trebui Ucraina suverană şi independentă să folosească Marea Azov. Nu vom permite acest lucru', a spus Poroşenko, evocând în acest context incidentul naval din noiembrie, când vase de patrulare ruseşti au deschis focul şi au sechestrat trei nave ucrainene şi echipajele lor în apele neutre ale Mării Negre.
Ucraina, a spus el, deţine dovezi că atacul rusesc asupra navelor ucrainene a avut loc în apele neutre ale Mării Negre şi nu aşa cum susţine Rusia că incidentul s-ar fi produs în apele sale teritoriale. 'Avem înregistrări video, interceptări audio, imagini din satelit - avem toate dovezile. Totul s-a produs în apele neutre ale Mării Negre, nu departe de Turcia', a insistat liderul de la Kiev .
Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre. Mai mult, Kremlinul l-a acuzat personal pe Poroşenko de provocarea acestui incident cu scopul de a acumula capital electoral în perspectiva alegerilor prezidenţiale din martie.
Moscova a desfăşurat din 2014, de când a anexat Crimeea, patru batalioane de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în peninsulă, la Djankoi (nord), Evpatoria (vest), Feodosia (sud) şi Sevastopol, monitorizând astfel întregi zone din regiunea Mării Negre, potrivit experţilor. 

Vicepremierul italian Matteo Salvini: Italia şi Polonia doresc ''o nouă primăvară'' în Europa
Vicepremierul italian şi ministru de interne Matteo Salvini (extrema dreaptă), aflat miercuri în vizită la Varşovia, şi-a exprimat dorinţa ca Italia şi Polonia să-şi unească forţele pentru remodelarea Europei, el fiind în căutarea unei noi alianţe eurosceptice înainte de alegerile pentru Parlamentul European programate pentru luna mai, relatează agenţia Reuters.
''Polonia şi Italia vor fi parte a unei noi primăveri a Europei, renaşterea valorilor europene'', a declarat Salvini în cadrul unei conferinţe de presă cu ministrul polonez de interne Joachim Brudzinski.
Reuniunea a avut loc la iniţiativa lui Brudzinski, care a afirmat că el şi vicepremierul italian au discutat despre migraţie şi securitatea graniţelor Uniunii Europene. Salvini a adăugat la rândul său că a discutat cu ministrul polonez despre cooperarea dintre Polonia şi Italia privind făurirea unui nou continent.
''Europa care se va constitui în iunie (după alegerile din luna mai pentru Parlamentul European) ne va conduce pe noi toţi, faţă de cea care există astăzi şi care este condusă de către birocraţi'', a mai spus vicepremierul italian.
Salvini se va întâlni miercuri la Varşovia şi cu Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului aflat la putere în Polonia, cu care va discuta despre noua alianţă eurosceptică.
Salvini, care conduce Partidul Liga (antiimigraţionist), a criticat în mod repetat Uniunea Europeană şi a spus că alegerile europarlamentare din luna mai sunt vitale pentru crearea unui bloc ''reformist'' ce poate revizui din interior instituţiile de la Bruxelles.
Guvernul polonez, condus de partidul eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS), a cerut de asemenea ca Uniunea Europeană să ofere mai multă suveranitate ţărilor membre şi să se amestece mai puţin în treburile naţionale.

Grecia: Poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor anti-Merkel la Atena
Poliţia greacă a folosit gaze lacrimogene joi la Atena împotriva unui grup de protestatari care demonstrau contra vizitei cancelarului german Angela Merkel pentru a-i opri să ajungă la sediul guvernului, informează dpa.
Demonstranţii au scandat sloganuri acuzând-o pe Merkel pentru dificultăţile prin care a trecut poporul grec în opt ani de austeritate, dictate de trei programe de salvare pe care ţara lor a fost forţată să le ceară.
Potrivit presei locale, situaţia s-a calmat repede.

Rusia a mobilizat în Marea Neagră un distrugător, echipat cu rachete, din cadrul Flotei sale a Nordulu
Distrugătorul "Severomorsk" (Udaloy, în codificarea NATO), echipat cu rachete, din cadrul Flotei ruse a Nordului, se află de două zile în Marea Neagră, relatează vineri mass-media ucrainene.
Pentru prima oară de la anexarea Crimeii în 2014, în apele Mării Negre a intrat nu o simplă navă de desant din cadrul altei flote ruse decât cea din Marea Neagră, ci o navă de război care face parte din forţa principală navală de atac a marinei ruse, a declarat în acest context expertul ucrainean Andrei Klimenko pentru portalul LB.
La nici două zile după ce s-a anunţat intrarea navei de desant americane USS Fort McHenry la 7 ianuarie în Marea Neagră, Rusia a întreprins un pas similar, conform presei ucrainene, care precizează că distrugătorul Severomorsk a intrat miercuri în apele Mării Negre.
Iniţial, Ministerul Apărării rus anunţase luni că a mobilizat vasul de patrulare 'Pâtlivâi' din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea) să supravegheze acţiunile navei Fort McHenry în Marea Neagră, conform RIA Novosti.
Toate aceste demersuri intervin pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina după incidentul naval de la sfârşitul lunii noiembrie când trei nave militare ucrainene au fost sechestrate cu forţa, iar echipajele lor capturate, în apropiere de strâmtoarea Kerci de către gărzile de coastă ruse sub pretextul că ar fi încălcat apele teritoriale ruse.
Kievul aşteaptă o înăsprire a sancţiunilor SUA împotriva Rusiei după incidentul naval din noiembrie şi noi livrări de arme americane, precum şi o sporire a prezenţei NATO în Marea Neagră.

Brazilia: Ministrul apărării consideră că nu este nevoie de amplasarea unei baze militare americane pe teritoriul ţării
Ministrul brazilian al apărării, generalul Fernando Azevedo e Silva, a afirmat că nu vede nici un motiv pentru a le permite Statelor Unite ale Americii (SUA) să amplaseze o bază militară pe teritoriul Braziliei, idee faţă de care s-a declarat deschis preşedintele Jair Bolsonaro, relatează marţi agenţia Reuters.
Generalul Azevedo a declarat, în ediţia de marţi a cotidianului Valor Economico, că problema este una ''complexă'' şi că nu a discutat încă cu preşedintele ţării. ''Aceasta necesită o evaluare atentă. Nu văd ce motiv ar fi pentru o asemenea bază'', a declarat generalul, potrivit sursei.
Reprezentanţii biroului de presă al lui Azevedo nu au fost disponibili imediat pentru a confirma veridicitatea declaraţiilor sale.
Bolsonaro, care şi-a preluat mandatul pe 1 ianuarie, a afirmat, într-un interviu la televiziune două zile mai târziu, că ar putea fi dispus să permită instalarea unei baze militare americane pe teritoriul brazilian, ca modalitate de a contracara influenţa rusească în Venezuela, demers ce ar marca o schimbare radicală de direcţie a politicii externe braziliene.
Un înalt ofiţer al armatei braziliene a declarat pentru Reuters că armata este împotriva acestei idei.

Generalul Azevedo a precizat în interviu, realizat vinerea trecută, că Bolsonaro nu şi-a prezentat încă planurile Ministerului Apărării, componentă a guvernului care va superviza orice asemenea demers.
Cotidianul Folha de S.Paulo, care citează surse anonime, a relatat marţi că Bolsonaro a renunţat la această idee. 


Maduro a fost învestit pentru al doilea mandat de preşedinte al Venezuelei, considerat ilegitim de o parte a comunităţii internaţionale
Preşedintele Nicolas Maduro a depus joi jurământul de învestitură pentru un al doilea mandat de şase ani la conducerea Venezuelei, considerat ilegitim de o parte a comunităţii internaţionale, într-o ţară afectată de o criză profundă şi tot mai izolată, relatează AFP.
"Jur, în numele poporului venezuelean (...) Jur pe viaţa mea", a declarat Maduro, care a primit eşarfa prezidenţială din mâinile preşedintelui Tribunalului Suprem de Justiţie (TSJ), afiliat regimului, în cadrul unei ceremonii la Caracas la care Uniunea Europeană şi numeroase ţări din America Latină nu au fost reprezentate.
Şeful statului, în vârstă de 56 de ani, nu a depus jurământul în faţa Parlamentului, singura instituţie aflată sub controlul opoziţiei.
Tot joi, Organizaţia Statelor Americane (OSA) a adoptat o rezoluţie care declară 'ilegitim' al doilea mandat al lui Maduro.

Declaraţia, aprobată cu 19 voturi (6 împotrivă, 8 abţineri şi o absenţă) în cursul unei sesiuni extraordinare, declară "ilegitim noul mandat al lui Nicolas Maduro care începe la 10 ianuarie".
Anterior, consilierul de securitate de la Casa Albă, John Bolton, a spus că SUA nu vor recunoaşte "învestitura ilegitimă a dictaturii Maduro".
"Vom continua să ne intensificăm presiunea asupra acestui regim corupt, să susţinem Adunarea Naţională democratică şi să facem apel la libertate şi democraţie în Venezuela", a scris Jon Bolton pe Twitter.
Uniunea Europeană şi ţările din Grupul de la Lima - ce reuneşte din 2017 ţări din America Latină şi Canada - au anunţat de asemenea că nu vor recunoaşte al doilea mandat al preşedintelui venezuelean, reales la 20 mai în cadrul unui scrutin boicotat de opoziţie.

Moştenitor politic al fostului preşedinte Hugo Chavez (1999-2013), acest fost şofer de autobuz şi fost sindicalist conduce ţara cu o mână de fier, sprijinit de o Adunare Constituantă compusă din fideli ai regimului şi susţinut de militari, cărora le-a oferit o uriaşă putere economică.

Mongolia: Mii de manifestanţi împotriva corupţiei
Mii de mongoli s-au adunat joi la Ulan Bator pentru a cere demisia preşedintelui Parlamentului, acuzat că a vândut posturi guvernamentale, în timp ce unii manifestanţi şi-au instalat şi iurte sfidând gerul într-o piaţă din capitală pe o temperatură de minus 20 de grade.
Potrivit organizatorilor, 60.000 de manifestanţi au ieşit în stradă, în timp ce un jurnalist de la agenţia France Presse aflat la faţa locului le-a evaluat numărul la 10.000.
Aceasta este a doua manifestaţie după cea de la sfârşitul lunii decembrie care a adunat la Ulan Bator cetăţeni mongoli exasperaţi de scandalurile de corupţie şi deturnare de fonduri publice implicând personalităţi politice de rang înalt.
Majoritatea manifestanţilor s-au adunat în Piaţa Sukhbaatar. La căderea nopţii, pe minus 22 de grade, aproape douăzeci de iurte au fost instalate în faţa unui monument impunător dedicat lui Ginghis Han. Unii manifestanţi au ameninţat că vor face greva foamei.
"Dacă multe persoane încep greva foamei, vom participa de asemenea la greva foamei, în calitate de reprezentanţi, membri ai parlamentului", a declarat deputatul Bold Luvsanvandan, care este unul dintre organizatorii manifestaţiei.
Protestatarii cer demisia preşedintelui parlamentului, Enkhbold Miyegombo, acuzat că a vândut posturi guvernamentale, precum cele de viceministru sau secretar de stat, şi că a strâns cel puţin 60 de miliarde de tugrici (aproximativ 20 milioane de euro).
Apelurile la demisie au început după eşecul unei moţiuni de cenzură în noiembrie 2018 în parlament, având ca scop plecarea prim-ministrului mongol şi a guvernului său, în plin scandal de corupţie implicând politicieni de rang înalt.
Instabilitatea politică este o problemă constantă în tânara democraţie mongolă, care a adoptat prima sa Constituţie în 1992, după decenii de comunism. De atunci, în Mongolia s-au succedat 15 guverne.
De la moţiunea de cenzură din noiembrie, 40 de deputaţi au boicotat şedinţele plenare şi Parlamentul nu şi-a mai putut ţine reuniunile timp de cinci săptămâni, întârziind activitatea sa legislativă şi numirea miniştrilor.

Patriarhul ecumenic Bartolomeu i-a înmânat mitropolitului Epifanie decretul de recunoaştere a Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale
Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului i-a înmânat duminică mitropolitului Epifanie decretul ce confirmă crearea Bisericii ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, relatează AFP.
Evenimentul, ce încheie procedura de recunoaştere a Bisericii ortodoxe ucrainene de către Patriarhia din Constantinopol, a avut loc cu prilejul slujbei de Bobotează, la biserica Sfântul Gheorghe din cadrul Patriarhiei ecumenice de la Istanbul, în prezenţa, printre alţii, a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko.
Documentul ('tomos') a fost semnat sâmbătă de patriarhul ecumenic Bartolomeu şi de mitropolitul Epifanie, ales în decembrie în fruntea noii Biserici. Decretul de autocefalie deschide calea pentru recunoaşterea acestei Biserici de alte confesiuni creştine.
Preşedintele Ucrainei a anunţat la 15 decembrie crearea Bisericii ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, ca urmare a unei decizii în acest sens a ''Conciliului de Reunificare'', format din feţe bisericeşti ortodoxe ucrainene.
În octombrie, patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului a recunoscut o biserică ortodoxă independentă în Ucraina, revocând o decizie veche de 332 de ani care plasase Ucraina sub Patriarhia Moscovei. În replică, Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat ruperea relaţiilor cu Patriarhia Constantinopolului.
Tensiunile religioase marchează un nou episod al 'divorţului' politic, cultural şi social între Kiev şi Moscova după anexarea peninsulei Crimeea în 2014 şi izbucnirea unui conflict între armata ucraineană şi separatiştii proruşi, mai notează AFP.

AGERPRES

top

.....